RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

RAPORT PRIVIND EVALUAREA

IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

PRIVIND PROIECTUL

“ REALIZARE BAZINE PISCICOLE PRIN EXCAVAREA DE

AGREGATE MINERALE”

COM. Cojasca , jud. Dambovita

Beneficiar : SC CORBEX SRL,

Director executiv

Iurie Ceban

ELABORATOR : SC BLUMENFIELD SRL

Director executiv,

1. INFORMATII GENERALE ... Error! Bookmark not defined.

2. PROCESE TEHNOLOGICE ... 23

3. DESEURILE ... 29

4. IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA ...35 4.1 APA ... 35 4.2 AERUL... 44 4.3. SOLUL ... 56 4.4. GEOLOGIA SUBSOLULUI ... 61 4.5. BIODIVERSITATEA ... 70 4.6. PEISAJUL ... 85

4.7. MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC ... 88

4.8. CONDITII CULTURALE SI ETNICE, PATRIMONIU CULTURAL ... 89

4.9. EVALUAREA IMPACTULUI ACTIVITATII PROPUSE ASUPRA FACTORILOR DE MEDIU ... 89

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR ... 97

6. MONITORIZAREA ... 103

7. SITUATII DE RISC ... 107

8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR ... 106

9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC... 107

10. CONCLUZII SI RECOMANDARI ... 119

11. BIBLIOGRAFIE-BAZE LEGALE ... 122

12. ANEXE... 125 CUPRINS

1. INFORMATII GENERALE

1.1 TITULARUL PROIECTULUI

Beneficiarul lucrarilor de investitii proiectate este S.C. CORBEX S.R.L., societate comerciala cu capital privat, cu sediul in Romania si inregistrata la Camera de Comert si Industrie Bucuresti, nr. de ordine in Registrul Comertului: J40/18913/10.10.2007, C.I.F: RO 16014886. S.C. CORBEX S.R.L. are sediul social in Bucuresti, sector 2, Str. Agrenajului, Nr. 8, Telefon/Fax: 0378 102 785, Mobil: 0747.32.79.66.

Societatea are ca activitate principala: Activitati de servicii anexe pentru transporturi terestre – 5221, iar in cadrul perimetrului de exploatare Cojasca, judetul Dambovita, se desfasoara activitatea de extractie a pietrisului si nisipului, cod CAEN 0812

1.2. SCOPUL SI OBIECTIVELE LUCRARII

 analiza tehnica a impactului asupra mediului, in timpul executiei si exploatarii obiectivului;

 precizarea starii actuale a factorilor de mediu;

 stabilirea cauzelor care pot genera la un anumit nivel emisii de poluanti evacuati in mediu si alte efecte cu impact negativ asupra factorilor de mediu, provocate de activitatea obiectivului;

 stabilirea modalitatilor de actiune pentru respectarea normelor si standardelor in vigoare, pentru protectia mediului inconjurator.

Obiectivele lucrarii sunt:

 identificarea potentialelor pericole pentru mediu si evaluarea nivelurilor expunerii;

 identificarea masurilor pentru minimizarea efectelor negative asupra

mediului, determinate de implementarea obiectivului;

 recomandari generale privind diminuarea impactelor negative in timpul exploatarii obiectivului .

1.3 LOCALIZAREA AMPLASAMENTULUI SI ACCESUL IN ZONA

Proiectul propus urmeaza sa fie dezvoltat in extravilanul com. Cojasca, jud. Dambovita, fiind localizat la o distanta de 1,5 km Nord-Vest de loc. Cojasca, 1,5 km Nord de loc. Iazu si aprox. 700 m Est de loc. Bilciuresti.

Terenul in suprafata totala de 13,28 ha. a fost concesionat de catre SC Corbex SRL de la Consiliul local Cojasca, conform contractului de concesiune nr.214/04.05.2004, folosinta actuala a terenului fiind ― neproductiv‖.

Terenul este amplasat pe malul stang al raului Ialomita, la aprox. 500 m aval de barajul de priza de la Bilciuresti si la aprox. 500 m fata de limita lucrarilor de amenajare de pe malul stang al raului Ialomita, realizate in cadrul proiectului ― Reconstructie ecologica a raului Ialomita si a afluentilor‖.

Accesul se face din DJ 711 Targoviste - Bujoreanca pana la intrare in localitatea Cojasca, unde exista un racord lateral de exploatare pana in albia raului Ialomita, aval de barajul Bilciuresti, si in continuare prin vadul existent, pana in zona amplasamentului.

Vecinatatile terenului sunt urmatoarele:

La Nord: SC Piscicultorul SA Dambovita si SC Almdin SRL

La Est: teren proprietate publica/ privata a Consiliului Local Cojasca La Sud: Statia de sortare – spalare SC Corbex SRL

1.4 DESCRIEREA PROIECTULUI

Proiectul propus are ca scop realizarea a doua bazine piscicole prin extractia de agregate minerale.

Se are in vedere astfel exploatarea si valorificarea prin comercializare a resurselor minerale ale statului, in scopul obtinerii de fonduri pentru finantarea amenajarii unei zone piscicole si de agrement, refacerea mediului prin cheltuieli proprii si ridicarea potentialului economic si turistic al zonei.

Proiectantul lucrarilor privind executia proiectului ― Realizare bazine piscicole cu exploatare de agregate minerale‖ amplasat in com. Cojasca , jud. Dambovita este SC GEOMED DESIGN SRL, cu sediul in Bucuresti , str. Spatarul Nicolae Milescu nr.27.

Executia proiectului va fi realizata etapizat. Prima etapa are in vedere exploatarea agregatelor minerale. In a doua etapa , dupa finalizarea lucrarilor de exploatare, in excavatiile rezultate vor fi definite cele doua bazine piscicole, conform proiectului tehnic.

Scopul si importanta obiectivului de investitie sunt relevate din activitatea desfasurata la punctul de lucru al SC Corbex SRL din perimetrul Cojasca. Acestea constau in faptul ca, pe de o parte, lucrarile de exploatare au in vedere valorificarea si comercializarea agregatelor minerale in scopul obtinerii de fonduri pentru finantarea amenajarii unei zone piscicole si de agreement, iar pe de cealalta parte, refacerea mediului prin cheltuieli proprii si ridicarea potentialului economic si turistic al zonei.

Alegerea aplasamentului a avut in vedere faptul ca in urma forajelor si a studiilor

efectuate, au fost evidentiate rezerve importante de agregate minerale, la mica adancime si usor exploatabile. Acest fapt va aduce un beneficiu statului prin taxele de exploatare si redeventa miniera ce urmeaza a fi platita .

Realizarea investitiei este importanta si din punct de vedere socio- economic. Astfel, pe langa faptul ca vor fi asigurate conditii favorabile unei zone de pescuit sportiv si de agrement, titularul proiectului, prin activitatea desfasurata va ocupa forta de munca locala, situatie care aduce un impact pozitiv la nivel local, dar si zonal in contextul valorificarii agregatelor minerale necesare in executia lucrarilor de constructii civile si industriale din Bucuresti si zonele limitrofe capitalei.

Intrucat anterior proiectului propus au mai fost executate si alte lucrari de exploatare a agregatelor minerale cantonate pe amplasament, realizarea acestei investitii va avea un impact pozitiv si prin prisma faptului ca va sistematiza excavatiile anterioare, solutionand probleme de mediu nerezolvate anterior.

De asemenea, impactul pozitiv al acestei investitii va fi atins si prin atragerea in circuitul economic a suprafetei de teren aflata in categoria de folosinta ―neproductiv‖, neutilizat in alt scop.

1.5 DESCRIEREA LUCRARILOR PROIECTATE

1.5.1 Dotari in activitatea de exploatare

A. AMENAJAREA ORGANIZARII DE SANTIER

Pentru activitatea de exploatare, beneficiarul utilizeaza urmatoarele echipamente si utilaje:

- 1 excavator cu cupa de 1,0 mc, utilizat pentru excavarea agregatelor - 1 draglina, cu capacitatea de 1,2mc

produselor in mijloacele de transport pentru livrare si / sau pentru

deservirea buncarului de alimentare al statiei de sortare – spalare; - 4 autobasculante RABA de 16 tone pentru transportul materialului

excavat la buncarul de alimentare al statiei de sortare si/ sau catre diversi beneficiary

- container modular cu destinatia birou si vestiar, cu suprafata de 13,8 mp (6mpx2,3mp) ;

Fig.1 Fatada container cu destinatia birou si vestiar. - toaleta ecologica ;

- un pichet PSI dotat cu stingatoare cu spuma si pulbere;

- 2 containere, unul pentru deşeuri reciclabile si un altul pentru deşeuri nereciclabile (platforma de 15 m2);

B. STATIA DE SORTARE – SPALARE

Statia de sortare –spalare – depozitare , cu capacitatea de 90,0 mc/h ( 140.000,0 mc/an) se compune din:

- 1 buncar alimentare, cu un volum V= 20mc

- 1 ciur vibrator, cu suprafata S = 8,75 mp, dotat cu 4 site care asigura

separarea urmatoarelor sorturi : 0-4mm, 4-8mm, 8-16mm, 16-32mm, >32mm;

- 1 clasor cu snec elicoidal, care separa nisipul de apa si levigabil;

- 3 benzi transportoare cu dimensiunile L=10,0 m si l=0,60m, pentru depozitarea sorturilor 4-8mm, 8-16mm, 16-32mm

- 1 banda transportoare cu dimensiunile L=11m, l=0,90m pentru depozitarea nisipului ( sort 0-4mm)

- 1 jgheab metallic pentru depozitare sort >32m

- Instalatie de alimentare cu apa din raul Ialomita, dotata cu o pompa submersibila tip AN 120 ( Q=120 mc/h, H=30mCA)

- 1 conducta alimentare cu apa tehnologica; - 1 conducta evacuare ape uzate tehnologic - Bazin decantor;

- Bazin de limpezire - Depozite de sorturi;

- Generator electric de 285 KVA;

- Tablou general de forta, iluminat si comanda.

Ciurul vibrator este prevazut cu instalatie de spalare – stropire cu apa a materialului in timpul sortarii si instalatia de evacuare a apelor uzate.

Comanda statie de sortare –spalare se face de la tabloul general, amplasat in zona buncarului de alimentare, iar toate utilajele de sortare-spalare sunt actionate electric.

Statia de spalare - sortare ocupa o suprafata de 6.500,00 mp ( 0.65 ha) din totalul de 132.770 mp ( 13,28 ha).

1.5.2 Lucrari proiectate

Lucrarile proiectate privesc amenajarea a doua bazine piscicole prin exploatarea de agregate minerale.

Astfel, lucrarile de amenajare a celor doua bazine piscicole se vor desfasura in doua etape:

- etapa I : exploatarea agregatelor minerale si comercializarea acestora; - etapa II: amenajarea bazinelor piscicole

Terenul aferent amplasamentului proiectului in suprafata de 13,28 ha urmeaza sa fie utilizat astfel:

Dezvoltarea efectiva a proiectului urmeaza sa ocupe o suprafata de 12,62 ha, cuprinzand suprafata bazinelor piscicole si a zonelor de protectie, impartita astfel:

- Bazinul piscicol 1 : S = 72.134,00 mp ( 7,21 ha) - Bazin piscicol 2 : S= 31.000,00 mp ( 3,10 ha)

Totodata, se are in vedere asigurarea unei zone de protectie a vecinatatilor prin realizarea unor pilieri de protectie la: statia de sortare, terenuri particulare, canalul de evacuare al bazinelor piscicole apartinand SC Piscicultorul Dambovita SA. , insumand o suprafata totala da ; 23.136,00 mp ( 2,31 ha).

Coordonatele punctelor care delimiteaza perimetrul Cojasca, cu suprafata totala de 132.770,0 mp ( 13,28 ha) (sistem STREO 70) sunt urmatoarele:

Tabel nr.1 – Coordonate perimetrul Cojasca

Nr. pct. X Y

1 359.361 566.194

2 359.334 566.158

Terenul este de forma poligonala, cu lungimea L = 470,0 m si latimea l = 295,0m.

Cota medie a terenului este de 133,40 m, cota malului stang al albiei raului Ialomita este cuprinsa intre 132,60 si 133,90 m, iar cota talvegului albiei raului Ialomita este de 128,20 m.

Panza freatica din zona de amplasament se situeaza la adancimea medie de 4,5 m, respectiv la cota +129,0 m. 4 359.317 566.135 5 359.309 566.123 6 359.283 566.071 11 359.150 566.260 13 359.194 566.385 14 359.279 566.505 102 359.351 566.670 101 359.460 566.550 100 359.523 566.518 99 359.547 566.517 98 359.565 566.558 97 359.582 566.567 96 359.602 566.534 95 359.591 566.504 94 359.601 566.455 93 359.588 566.394 92 359.557 566.349 91 359.554 566.351 Suprafata: S = 132.770,0 mp (13,28 ha)

1. Coordonatele punctelor care delimiteaza perimetrul exploatabil si amenajare bazin

piscicol I (sistem STREO 70) sunt urmatoarele: Tabel nr.2 - Coordonate bazin piscicol nr.1

2. Coordonatele punctelor care delimiteaza perimetrul exploatabil si amenajare bazin piscicol II (sistem STREO 70) sunt urmatoarele:

Tabel nr. 3 – Coordonate bazin piscicol nr.2

Nr. pct. X Y 1 359.361 566.194 2 359.334 566.158 3 359.330 566.152 4 359.317 566.135 12 359.172 566.322 13 359.194 566.385 14 359.525 566.279 15 359.267 566.545 16 359.325 566.522 17 359.477 566.381 18 359.507 566.347 19 359.520 566.324 Suprafata: S = 72.134,0 mp (7,21 ha) Nr. pct. X Y 20 359.542 566.341 91 359.351 566.351 21 359.591 566.429

Perimetrele propuse pentru realizarea bazinelor piscicole, prin exploatarea

agregatelor minerale, au urmatoarele dimensiuni:

- perimetrul exploatabil si amenajare bazin piscicol I: L = 285 m, l = 275 m - perimetrul exploatabil si amenajare bazin piscicol II: L = 328 m, l = 85,0 m

A. LUCRARI DE EXPLOATARE – ETAPA I

In baza permiselor de exploatare ce urmeaza sa fie eliberate de catre ANRM pe parcursul derularii proiectului, in perimetrul Cojasca se va realiza un program de lucrari de exploatare a agregatelor minerale ( nisip si pietrisuri) cantonate in terasa malului stang al raului Ialomita.

Lucrarile de exploatare prevazute in etapa I vor asigura, conform Avizului de gospodarire a apelor nr.71/3.05.2011, un volum total de 530.500 mc de agregate minerale.

Inceperea lucrarilor de excavare este preconizata in cursul trim. III 2011, urmand ca in perioada 2011 – 2012 sa fie exploatate un volum de 182.000 mc, conform documentatiei privind obtinerea permisului de exploatare.

22 359.591 566.483 23 359.462 566.542 24 359.342 566.650 25 359.310 566.575 26 359.514 566.381 27 359.530 566.361 Suprafata: S = 31.000,0 mp (3,10 ha);

Lucrarile de exploatare vor continua in perioada 2012-2014, estimandu-se a se

exploata un volum de 180.000mc agregate minerale.

Cantitatea totala de agregate minerale ce urmeaza a fi extrasa din cele doua excavatii va fi de 603.380 mc ( bazinul I = 398.800 mc; bazinul II = 204.580 mc)

Adancimea de exploatare a agregatelor a fost stabilita pana la cota 126,70 m, la 2,3 m sub nivelul hidrostatic , care este situate la cota +129,0 m.

Exploatarea se va face in doua trepte :

- treapta I pana la cota de +130 m, cu grosimea medie de 3,5m - treapta II pana la cota de +126,7 m , cu grosimea de 4,00m

Lucrarile proiectate de extractie a nisipurilor si pietrisurilor nu au influente negative asupra obiectivelor existente in zona( localitati, terenuri agricole, drumuri si poduri).

Pentru protectia terenurilor invecinate precum si a drumurilor de exploatare s-au prevazut pilieri de protectie cu latimi intre 5,0-10,0 m.

B. AMENAJARE BAZINE PISCICOLE – ETAPA II

In urma finalizarii lucrarilor de exploatare vor rezulta 2 excavatii, care vor fi amenajate ca bazine piscicole, cu urmatoarele dimensiuni constructive:

Bazinul I

 Suprafata exploatabila : 7,21 ha  Suprafata luciu de apa ( cota 129m): 5,54ha  Suprafata fund sapare, ( cota 126,7m):4,96ha  Adancimea totala medie a sapaturii: 6,50 m  Adancimea preliminata a apei in basin: 2,30m  Volumul total excavat ( util si steril): 398.800mc

 Volumul de apa preliminata in basin: 143.324 mc

 Panta taluzului :

 1:2 de la cota naturala a terenului pana la cota 130 m  La cota de 130 m se va realize o platforma de 5,00m  1:2 de la cota 130m pana la cota 126,7m

Bazinul II

 Suprafata exploatabila : 3,10 ha  Suprafata luciu de apa ( cota 129m): 1,74ha  Suprafata fund sapare, ( cota 126,7m):1,40ha  Adancimea totala medie a sapaturii: 6,50 m  Adancimea preliminata a apei in basin: 2,30m  Volumul total excavat ( util si steril): 204.580mc  Volumul de apa preliminata in basin: 66.768 mc  Panta taluzului :

 1:2 de la cota naturala a terenului pana la cota 130 m  La cota de 130 m se va realiza o platforma de 5,00m  1:2 de la cota 130m pana la cota 126,7m

In bazine se va realiza o adancime medie a apei de 2,30m , considerate a fi o adancime optima pentru dezvoltarea vietii subacvatice.

Pentru amenjarea bazinelor piscicole sunt necesare lucrari de taluzare a malurilor, actiune ce va fiintreprinsa cu materialul din decopertarea zacamantului de resurse minerale.

fiind conditionat in mare parte de nivelul hidrostatic al apelor din zona. Ca atare nu au

fost prevazute lucrari de alimentare cu apa din foraje subterane, sau din cursul de apa De asemenea nu s-au prevazut nici evacuari ale apei din bazine prin pompare sau prin evacuare libera, in aceasta situatie nefiind necesara o statie de pompare sau de epurare a apei.

Intrucat alimentarea cu apa a bazinelor piscicole se face natural din panza freatica, nu se impune aparatura de masurare a debitelor, calculul volumului de apa necesar pentru amenajarea piscicola se va face pe baza caracteristicilor hidrodinamice ale sursei si a necesarului prevazut de normativele in vigoare.

Masurarea nivelului apei in bazinelepiscicole se va face prin motarea de mine hidrometrice omologate.

Popularea bazinelor piscicole se va face prin achizitionarea de puiet . Speciile care vor popula bazinele piscicole vor fi cele specifice zonei de campie: crap, caras, rosioara, novac, etc. Productia anuala estimate ar fi aprox.1000kg/ha.

Exploatarea piscicola se va face fara furajare, eliminandu-se astfel posibilitatea afectarii apelor subterane..

Lucrarile de investitie privind amenajarea bazinelor piscicole vor cuprinde de asemenea:

- sistematizarea terasamentelor ;

- plantari de puiet arboricol ( salcie, salcam etc) in vederea stabilizarii taluzurilor, dar si pentru imaginea peisagistica;

- se vor executa pontoane pentru facilitarea activitatii de pescuit sportive;

Alte activitati desfasurate in cadrul obiectivului

Pentru desfasurarea in conditii optime a activitatii in perimetrul Cojasca, jud. Dambovita se desfasoara activitati conexe, de tipul:

 alimentare energie electrica;  alimentare cu apa

 depozitare si alimentare carburanti si lubrifianti;

 reparatii curente si mentenanta la etilajele si echipamentele folosite;  activitati administrative.

 transportul personalului

In procesul de exploatare a resurselor minerale sunt folosite ca materii prime:  combustibili pentru alimentarea utilajelor si mijloacelor de transport;  lubrifianti;

 piese de schimb si materiale consumabile pentru utilaje si echipamentele din dotare.

In incinta balastierei se executa doar reparatiile ca urmare a defectiunilor accidentale, in masura in care utilajul/ echipamentul nu poate fi deplasat la service-ul autorizat cu care beneficiarul are contract de raparatii si service.

Aceste reparatii se intreprind in locuri special amenajate, pentru a preveni orice poluare accidentala cu produse periculoase ( combustibili, lubrifianti, alte substante chimice).

materiale si piese de schimb se face cu mijloace auto apartinand societatii.

Transportul agregatelor minerale catre beneficiari se realizeaza cu mijloace de transport apartinand ori contractate de catre acestia.

Alimentarea cu energie electrica . Energia electrica este furnizata de un generator

electric de 285 KVA.

Energia termica - punctul de lucru Cojasca, jud. Dambovita nu dispune de centrala

termica, pentru incalzirea spatiilor administrative se folosesc calorifere electrice.

Alimentarea cu apa potabila este asigurata prin dozatoare cu butelii tip PET.

Alimentarea cu apa tehnologica . Apa folosita in procesul de spalare – sortare este

pompata din raul Ialomita, folosindu-se o instalatie de alimentare cu apa, dotata cu o pompa submersibila tip AN 120 ( Q=120 mc/h, H=30mCA).

Evacuarea apelor uzate . Apele uzate menajere sunt evacuate intr-un basin

vidanjabil cu un volum de 30 mc. Pentru uzul personalului muncitor sunt amplasate in zona administrativa toalete ecologice vidanjabile.

Apele pluviale sunt dirijate catre zona de extractie prin pante de scurgere, fiind absorbite in pamant prin intermediul stratului de ballast ce actioneaza ca un filtru natural.

Alimentarea cu carburanti . Pentru alimentarea cu carburanti a fost instalat un

rezervor etans suprateran cu pompa cu o capacitate de 22.000l.

Depozitarea deseurilor menajere . Deseurile menajere sunt colectate selective in

pubele amplasate in incinta organizarii administrative, fiind preluate de firme specializate autorizate.

Programul de functionare al activitatii pe perimetrul Cojasca este de 8 ore/zi 5 zile/

saptamana; 22 zile/luna; 10 luni /an.

Forta de munca este asigurata printru-un numar de 10 angajati ( 1 sef balastiera, 1

1.5.3 Informatii despre materiile prime, substante sau preparate chimice

Activitatea de exploatare a resurselor minerale implica utilizarea de echipamente si utilaje , pentru a caror functionare se va utiliza combustibili ( motorina).

Aprovizionarea cu combustibil se face periodic de la distribuitori autorizati ( statii PECO), fiind depozitata temporar intr-un rezervor suprateran cu pompa, avand o capacitate de 20.000 l.

1.6. Informatii despre poluantii fizici si biologici generati de activitatea propusa, care afecteaza mediului.

1.6.1 Zgomotul si vibratiile

Sunetul se defineste prin vibratiile mecanice ale mediului care se transmit la

aparatul auditiv. Zgomotul este sunetul puternic, necoordonat. Unitatea de masura a intensitatii sunetelor este decibelul (dB). Este o unitate de masura relativa, avand ca baza logaritmul raportului dintre intensitatea zgomotului dat si intensitatea de referinta, stabilita conventional ca fiind presiunea vibratiilor sonore de 0,0002 dyne/cm2 si care a fost considerata ca limita de jos a sunetelor audibile de catre om. Tinand seama de scara logaritmica, inseamna ca sunetele cu intensitatea de 10, 20, 30 dB reprezinta depasirea de 10, 100, 1000 ori a pragului inferior al intensitatii.

Zgomotul se caracterizeaza prin doua elemente esentiale : frecventa si intensitatea.

Frecventa reprezinta numarul de oscilatii pe unitatea de timp si se masoara in

Hertzi . Din punct de vedere fiziologic , frecventa determina tonalitatea unui zgomot . Intensitatea corespunde cantitatii de energie purtata sau transportata de un fenomen de vibratil . Se masoara in ergi sau bari . Sub aspect fiziologic, intensitatea determina sonoritatea. Zgomotul , prin prezenta sa in mediul ambiant , defineste poluarea sonora .

Nocivitatea unui zgomot este determinata de frecventa si durata sa. Este greu de decis daca un zgomot este suportabil sau nu, acest lucru depinzand pana la urma de fiecare individ in parte. De asemenea se stie ca este mai usor de suportat un zgomot scurt decat unul continuu sau repetat la intevale mici, ca si faptul ca un zgomot de intensitate ridicata este mai neplacut decat un zgomot de joasa frecventa.

O serie de actiuni de monitorizare a poluarii sonore urbane efectuate de institutii specializate au scos in evidenta o dinamica continuu ascendenta a nivelurilor expunerii de la valori medii de 50dB(A) la inceputul anilor `80 la aproximativ 70 dB(A) in 2000.

Combaterea zgomotului este o problema care cuprinde: a) sursa- alegerea de utilaje moderne, putin zgomotoase;

b) calea de propagare - carcasarea sau montarea surselor in spatii inchise, acolo unde este posibil.

Sursele de zgomot si vibratii sunt reprezentate de utilajele mobile sau fixe. Utilajele de santier produc zgomot si vibratii urmare a masei proprii. Vibraţiile produse de utilajele din fluxul tehnologic (incarcare, transport, descarcare, concasare, etc.) sunt mai putin agresive pentru mediul locuit, dat fiind distanta pana la cele mai apropiate constructii din zona.

Nivelul de zgomot este variabil, in jurul valorii de pana la 90 db(A), valorile mai mari fiind la excavatoare, buldozere, wole si autogredere.

de zgomot pentru perioada de referinta de 24 ore, de cca. 50 dB(A).

In cazul zgomotului in camp deschis apropiat se tine seama de faptul ca fiecare utilaj este amplasat intr-o ambianta ce-i poate influenta caracteristicile acustice. Astfel, valoarea de presiune acustica trebuie sa fie raportata la distanta la care s-a efectuat masuratoarea . Fata de situatia de camp liber, acest nivel de presiune poate creste in apropierea sursei sau poate fi atenuat de prezenta unor ecrane naturale sau artificiale existente intre sursa si punctul de masura.

Zgomotul in camp indepartat , la cateva sute de metri de sursa , depinde de multi factori externi :

 fenomene meteorologice, viteza si directia vantului, gradientul de temperatura si vant ;

 absorbtia undelor acustice de catre sol ;

 absorbtia in aer, dependenta de presiune, umiditate relativa, temperatura;  topografia terenului si vegetatia .

In perioada functionarii obiectivului se estimeaza ca surse de zgomot si vibratii fata de situatia existenta urmatoarele actiuni:

- activitatea de excavare a balastului din zona de exploatare

- suplimentarea traficului in zona, urmare a activitatii de transport agregate intre zona de exploatare si statia de sortare, precum si livrarea de material prelucrat;

- activitatea statiei de sortare ;

Au fost identificate ca surse de zgomot urmatoarele utilaje avand o emisie sonora mai mare de 50 db( A):

- 1 excavator cu cupa de 1,0 mc ( 85-90 db) - 1 draglina, cu capacitatea de 1,2mc ( 85-90 db)

- 1 incarcator frontal de tip Wolla cu cupa de 3,0 mc ( 61 db) - autobasculante RABA ( 95-110 db)

Dat fiind ca distanta pana la zonele locuite ( NV:1,5 km com. Cojasca, N: 0,5

km com Iazu, E: 0,7 km com. Bilciuresti) , precum si dispersia surselor pe teritoriul balastierei, se preconizeaza ca impactul zgomotului produs de utilaje va fi nesemnificativ în zona locuita, fiind resimtit doar in zona exploatarii.

De asemenea, zgomotul suplimentar se va inregistra in timpul zilei, pe timpul noptii neinregistrandu-se modificari fata de situatia prezenta.

Masuri de protectie impotriva zgomotului in perioada de exploatare :

Intrucat zgomotul produs de echipamentele si utilajele folosite in etapa de exploatare a lucrarilor proiectate, se resimte doar pe perimetrul exploatarii, se recomanda:

- echiparea personalului ce deserveste exploatarea cu cu echipamente care sa limiteze efectele expunerii la zgomot;

- stabilirea unui program de mentenanta a echipamentelor si utilajelor, astfel functionarea acestora sa fie in limita perametrilor stability de producatori;

- se recomanda reducerea vitezei de circulatie si a capacitatii de incarcare a autovehiculelor atat in incinta exploatarii , cat si pe drumurile publice ;

- stabilirea unui program de lucru adecvat tipului de activitate, astfel incat expunerea la zgomot a personalului ce deserveste exploatarea sa fie alternate cu pauze de odihna.

1.6.2 Radiatie electromagnetica , radiatie ionizanta

Proiectul nu implica utilizarea sau generarea de astfel de radiatii.

1.6.3 Poluare biologica ( microorganisme, virusi )

Nu este cazul.

1.6.4. Alte tipuri de poluare biologica sau fizica

1.7. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului si indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele

Amplasamentul a fost ales, in principal, datorita rezervelor de resurse minerale cantonate in terasa raului Ialomita, precum si datorita incadrarii terenului din punct de vedere funciar ( neproductiv), evitandu-se astfel terenuri ce pot fi mai valoroase din punct de vedere al utilizarii agricole, alte amplasamente bonificate superior.

De asemenea, s-a tinut cont de accesibilitate, in sensul minimizarii tasarii unor suprafete suplimentare de teren pentru amenajarea drumurilor de acces la teren.

La alegerea metodei de exploatare s-a tinut cont de valorificarea rationala a resursei minerale, de morfologia terenului, de protectia zacamantului.

S-a analizat de asemenea posibilitatea utilizarii unei statii de sortare-spalare mobile sau a unei statii fixe, optandu-se pentru prima varianta.

1.8. Informatii despre documente /reglementari existente privind planificarea/amenajarea teritoriala in zona amplasamentului proiectului

Terenul studiat, aflat in extravilan, apartine domeniului privat la comunei Cojasca si este inregistrat la categoria de folosinta „neproductiv‖. Certificatul de urbanism nu evidentiaza, in zona amplasamentului, restrictii de construit urmare a eventualelor vestigii istorice sau valori arhitectonice.

Terenul este liber de constructii.

Certificatul de urbanism este emis in baza contractului de concesiune cu Consiliul local Cojasca nr. 214/ 04.05.2004, avand totodata avizul favorabil al Primariei Cojasca nr. 7027/24.09.2009..

1.9. Informatii despre modalitatile propuse pentru conectare la infrastructura

existenta

Principala cale de acces la amplasament este DJ 711 Targoviste - Bujoreanca pana la intrare in localitatea Cojasca, unde exista un racord lateral de exploatare pana in albia raului Ialomita, aval de barajul Bilciuresti, si in continuare prin vadul existent, pe un drum de exploatare, reabilitat , se asigura accesul pana in zona amplasamentului

2. PROCESE TEHNOLOGICE

`

2.1. Date generale

Metoda de exploatare aleasa trebuie sa asigure productia necesara, valorificarea rationala a resursei minerale in conditiile realizarii unor indicatori tehnico-economici pozitivi.

La alegerea metodei de exploatare s-a tinut cont de : -morfologia terenului;

-coperta sterile;

-protectia zacamantului;

-utilajele necesare si performantele acestora; -necesarul de masa miniera.

2.2. Procese tehnologice in exploatare

Principalele operatiuni care compun fluxul tehnologic de extractie si valorificare a balastului sunt urmatoarele:

- lucrari de deschidere si pregatire;

- transportul agregatelor la statia de sortare si prelucrarea acestora in

vederea obtinerii sorturilor specificate in permisul de exploatare

- depozitarea temporara a sorturilor in vederea valorificarii catre beneficiari;

- refacerea mediului afectat .

Lucrarile de exploatare se vor executa in doua trepte de exploatare, pana la cota 126,7m prin excavarea in fasii paralele, transversale.

2.2.1. Lucrari de deschidere

Intrucat anterior dezvoltarii acestui proiect, au mai fost executate lucrari de exploatare a perimetrului Cojasca, un mai sunt necesare executarea altor lucrari de deschidere.

Accesul la frontul de lucru va fi asigurat de reteaua de drumuri existente, fiind executate periodic lucrari de intretinere prin balastarea cu refuz de ciur de la statia de sortare si compactate cu material steril rezultat din decoperta.

Drumurile de balastiera sunt prevazute cu pilieri de protectie cu latimi de 5-10m pe ambele parti.

2.2.2 Lucrari de pregatire

Lucrarile de pregatire constau în îndepartarea stratului de coperta (sol vegetal si argila) cu grosimi cuprinse între 0,30 si 1,20 m.

Tehnologia de executie a lucrarilor de decopertare este conforma metodei de exploatare în fâsii paralele cu directia generala de avansare, avand un avans de cel putin 20-25m fata de frontul de exploatare..

Sterilul rezultat din decopertare, cat si din intercalatiile existente in masa resurselor minerale va fi folosit in stabilizarea pilierilor de protectie .

decopertarea unui volum de 25.400mc steril.

Pentru decopertare se utilizeaza excavatorul din dotarea balastierei. Elementele frontului de decopertare vor fi:

- lungimea fâsiei – variabila în functie de configuratia terenului ( l = aprox. 85 m); - latimea fâsiei – 3 - 5m;

- grosimea medie a fâsiei – 0,50 m.

Decalajul între zona de extractie si zona decopertata va fi de maxim 3 luni.

2.2.3 Lucrari de exploatare

Exploatarea zacamantului se va limita la conturul rezervelor determinate, intrucat calculul acestora s-a stabilit pastrand pilierii de protectie pentru terenurile invecinate.

Volumul total al resurselor minerale este de 530.500mc pentru o suprafata exploatabila de 12,62 ha ( din care 2,31 ha pilieri de protectie)

Lucrarile de exploatare se vor executa cu utilaje mecanizate ( excavator cu cupa) in fasii paralele si successive, in doua trepte de exploatare, dupa cum urmeaza:

- treapta I , pana la cota 130,0m cu o grosime medie de 2,80m, situate pana la 1,0m deasupra nivelului hidrostatic ( cota +129,0m)

- treapta II, pana la cota +126,7 m cu o grosime de 2,30m

La cota 130,0m se va realiza o platforma de siguranta cu o latime de 5,0m.

Lucrarile de exploatare ale treptei I se vor realiza in regim uscat, in timp ce pentru treapta a IIa cu ajutorul excavatorului cu cupa si a draglinei se va exploata sub nivelul hidrostatic.

Sensul de avansare a exploatarii este de SE catre NV si invers, dinspre aval catre amonte, luand ca reper cursul raului Ialomita.

Latimea fasiilor de exploatare va fi cuprinsa intre 3-5 m in functie de lungimea bratului excavatorului , iar lungimea acestora va fi de maxim 70m.

Panta de taluz pentru treptele de exploatare sunt calculate dupa cum urmeaza:

130,0m, cu mentinerea permanenta a unei berme de siguranta de aprox.5,0m

- treapta II – unghiul de taluz va fi de 1:2 de la cota 130m pana la cota 126,7m

Transportul tehnologic al balastului la statia de sortare-spalare se realizeaza cu

autobasculante RABA, avand o capacitate de 16 t.

Tehnologia de prelucrare se realizeaza cu o statie de spalare-sortare, avand o

capacitate de prelucrare de 100mc/h, amplasata in partea de SV a perimetrului la o distanta de 20 m de frontul de exploatare.

Procesul tehnologic de spalare-sortare al resurselor naturale se desfasoara astfel:

Extrasul brut, provenit de la utilajele de extractie este transportat si depus în zona buncarului de alimentare al statiei de sortare. De aici este preluat de o banda transportoare care îl introduce în ciurul nr.1 cu o suprafata de 12 mp, unde se separa sortul mai mare de 30 mm, care este deversat pe o banda transportoare ce îl conduce la granulator, materialul concasat fiind depus pe banda de transport balast si recircuitat. Materialul separat pe ciurul nr.1 va fi preluat de transportoarele cu banda si dirijat la ciurul nr.2 cu suprafata de 7,5 mp, mai putin hidromasa care este preluata de banda desecatoare separându-se fractiunea nisipoasa 0-4 mm, ce va fi depusa la sol. De la ciurul nr.2 cele patru sorturi granulometrice rezultate în urma sortarii (0-4 mm, 4-8 mm, 8-16 mm si 16-31 mm) sunt preluate de benzi transportoare si depuse la sol, pe platforme special amenajate.

Pierderile de prelucrare sunt generate în principal de materialul levigabil obtinut dupa spalare, evacuat de pe banda desecatoare în acelasi timp cu apa reziduala.

Totalul pierderilor la prelucrare este estimat la 6 %.

Livrarea produselor finite se face cu mijloace auto, proprietatea beneficiarilor. Încarcarea masinilor se realizeaza cu ajutorul unui încarcator frontal aflat în dotarea balastierei, cu capacitatea cupei de 1,2 mc si productivitatea de 70 mc/h.

Gradul de valorificare al zacamântului este de 90,73%, în conditiile în care randamentul statiei de sortare este de 95%, iar pierderile de exploatare sunt estimate la 5%.

Preliminarea anuala a produselor rezultate din procesul tehnologic de prelucrare

a balastului se prezintă dupa cum urmeaza (pentru un permis de 182.000 mc roca utila): Nr. crt Specificatii Total Perioada 2011 - 2012 I II III IV 1 Volum excavat 207.400,0 79.770,0 23.930,0 23.930,0 79.770,0 2 Decoperta+ steril 25.400,0 9.770,0 2.930,0 2.930,0 9.770,0 3 Util 182.000,0 70.000,0 21.000 21.000,0 70.000,0

Tabel nr.4 Esalonare volume

Din procesul de prelucrare, rezulta agregate minerale in urmatoarele sorturi :  sortul 0-4mm – nisip

 sortul 4-8mm – margaritar;  sortul 8-16mm – pietris;  sortul 16-31mm – pietris;  sortul >31mm – refuz de ciur.

Expeditie si valorificare . Depozitarea temporara a agregatelor se realizeaza pe

sorturi, urmand a fi incarcate cu incarcatorul frontal de tip WOLLA cu cupa 3,0 mc in autobasculante cu o capacitate de 20- 24mc in vederea transportului catre diversi beneficiari.

2.3. Activitati de dezafectare

Anterior implementarii proiectului nu sunt prevazute lucrari de dezafectare cladiri sau alte echipamente .

La incetarea activitatii propuse de proiect, inchiderea balastierei presupune realizarea unui ansamblu de lucrari si masuri .

Principalele lucrari vor viza refacerea mediului in zona de influenta administrativa si zona statiei de sortare-spalare.

De asemenea, se vor desfasura lucrari ce vizeaza indepartarea din fostul perimetru minier a potentialelor surse de poluare.

Astfel, se vor implementa urmatoarele masuri:

-retragerea tuturor utilajelor si instalatiilor din zona de exploatare; -evacuarea oricarui tip de deseu de pe amplasament;

-dezafectarea utilitatilor din cadrul organizarii de santier , care au caracter provizoriu;

-refacerea unghiurilor de taluz ale exploatarii , pentru evitarea alunecarilor de teren, pentru favorizarea acumularii paturii fertile de sol si evitarea antrenarii acestuia de catre apele de siroire;

-acoperirea suprafetelor taluzurilor cu strat de sol vegetal; -lucrari de inierbare si plantare de puiet arboricol a taluzurilor. 2.4. Legislatie aplicabila

Activitatii propuse de proiect îi sunt aplicabile toate prevderile legislatiei de mediu in vigoare, relevante pentru functionarea unui astfel de obiectiv: OUG 195/2005 privind protectia mediului, aprobata de Legea 265/ 2006 , cu modificarile si completarile ulterioare, legislatia in domeniul protectiei calitatii aerului, standardele nationale si europene de calitate a mediului.

De asemenea, sunt aplicabile prevederile Legii minelor nr. 85/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, HG 1208/2003 privind aprobarea Normelor pentru aplicarea Legii minelor nr. 85/2003, Ordinele ANRM

17/2005 pentru aprobarea Instructiunilor tehnice privind continutul-cadru pentru

elaborarea Planului de refacere a mediului si a Proiectului tehnic de refacere a mediului, Ord. MMGA 324/2005 pentru aprobarea Instructiunilor tehnice privind aplicarea si urmarirea masurilor stabilite in programul de conformare , planul de refacere a mediului si proiectul tehnic , precum si reglementarea modului de operare cu garantia finaciara pentru refacerea mediului afectat de activitatile miniere, etc.

3. DESEURILE

3.1. Generarea si managementul deseurilor nepericuloase in cadrul obiectivului propus

3.1.1 Managementul deseurilor nepericuloase rezultate in faza de exploatare a agregatelor minerale

Principalele tipuri si categorii de deseuri ce pot rezulta in faza de amenajare a organizarii de santier pot fi reprezentate de:

- deseuri menajere (20 03 01), generate din activitatea angajatilor;

- deseuri tehnologice : loess (01 01 02) (solul vegetal nu se considera deseu, el urmand sa fie utilizat la reconstructia ecologica a zonei).

- deseuri rezultate din activitati conexe : anvelope uzate ( 16 01 03)

Printre masurile cu caracter general ce trebuie adoptate in vederea asigurarii unui management corect al deserilor produse in perioada executarii lucrarilor de amenajare , se numara urmatoarele:

- inca de la faza de proiectare trebuie să se adopte acele solutii si tehnologii care sa reduca la minim posibil producerea deseurilor;

- evacuarea ritmica a deseurilor din zona de generare in vederea evitarii

formarii de stocuri si amestecarii diferitelor tipuri de deseuri intre ele; - alegerea variantelor de reutilizare si reciclare a deseurilor rezultate, ca

prima optiune de gestionare si nu eliminarea acestora la un depozit de deseuri;

- transportul tuturor deseurilor se va face cu mijloace de transport corespunzatoare, etanse si acoperite astfel incat sa se evite scurgerea sau imprastierea acestor deseuri pe drumurile publice;

- se vor respecta prevederile si procedurile H.G. 1061/2008 privind transportul deseurilor periculoase si nepericuloase pe teritoriul Romaniei; - se interzice abandonarea deşeurilor pe traseu si/sau depozitarea in locuri

neautorizate ;

- se va institui evidenta gestiunii deseurilor in conformitate cu H.G. 856/2002, evidentiindu-se atat cantitatile de deseuri rezultate cat si modul de gestionare a acestora;

Pentru a evita aparitia unor situatii neplacute si producerea unor poluari datorita gestionarii neadecvate a deseurilor, in perioada derularii lucrarilor de amenajare trebuie respectate cateva reguli de baza, care trebuie aduse la cunostinta tuturor celor ce desfasoara activitati pe amplasament si au responsabilitati in ceea ce priveste gestionarea acestor deseuri :

- deseurile produse se vor colecta separat , pe categorii astfel incat sa poata fi preluate si transportate in vederea depozitarii in depozitele care le accepta la depozitare conform criteriilor prevazute in Ordinul MMGA nr. 95/2005 sau in vederea unei eventuale valorificari ;

- este interzisa cu desavarsire arderea deseurilor pe amplasament ;

- este interzisa depozitarea temporara a deseurilor, imediat dupa producere direct pe sol sau in alte locuri decat cele special amenajate pentru depozitarea acestora ; toti lucratorii vor fi instruiti in acest sens;

- se va urmari transferul cat mai rapid al deseurilor din zona de generare

catre zonele de depozitare, evitandu-se stocarea acestora un timp mai indelungat in zona de producere si aparitia astfel a unor depozite neorganizate si necontrolate de deseuri .

3.1.2. Cantitati de deseuri generate anual

Cantitatile estimative de deseuri generate pe amplasament sunt evidentiate in tabelul de mai jos:

Nr. crt. Denumire Deseu Cod deseu cf. HG 856/2002 Cantitati 1 Deseuri menajere 20 03 01 ¬ 1 tona/ an 2 Decoperta (sol vegetal+ steril) 16 01 03 24.500 mc/ an

3 Anvelope uzate 01 03 01 4 buc./ an

Tabel nr.5 – Cantitati deseuri generate anual

3.1.3 Eliminarea si/sau reciclarea deseurilor nepericuloase

Atat in perioada de amenajare a exploatarii, cat si in perioada de exploatare efectiva a perimetrului de exploatare se recomanda colectarea selectiva a deseurilor, pe categorii si valorificarea acestora prin firme autorizate.

De asemenea se va tine o evidenta stricta a tuturor deseurilor gestionate. Colectarea selectiva pe de o parte micsoreaza cantitatea de deseuri menajere depozitata in europubele, aici urmand a fi depozitate numai deseurile de natura organica, biodegradabile, evitandu-se producerea de stocuri.

impermeabilizata pentru amplasarea recipientilor adecvati pentru colectarea

selectiva a deseurilor generate.

Pentru transportul deseurilor menajere si a celor asimilabile va fi incheiat un contract cu o societate de salubrizare autorizata, acestea urmand a fi eliminate in cadrul unui depozit autorizat.

Cantitatea de decoperta ( steril) va fi utilizat atat in cursul exploatarii cat si la finalul acesteia la intretinerea platformelor si drumurilor tehnologice, cat si la taluzarea pilierilor de protectie a terenurilor invecinate.

3.2. Generarea si managementul deseurilor toxice si periculoase in cadrul obiectivului propus

3.2.1 Managementul deseurilor toxice si periculoase

Desfasurarea activitatii de exploatare pe perimetrul Cojasca nu presupune utilizarea de substante toxice.

In ce priveste substantele periculoase acestea se constituie din motorina si uleiuri minerale.

Combustibilul este depozitat intr-o statie mobila ( rezervor cu pompa), amplasata in exteriorul perimetrului de exploatare, alimentarea facandu-se pe baza unui card cu cip.

Uleiurile minerale ( motor/ hidraulic) sunt furnizate in recipienti speciali de catre firme autorizate.

Schimbul de ulei se face in cadrul programului de revizii, uleiul uzat rezultat fiind preluat de unitatea service.

Acumulatorii auto uzati sunt predati la schimb la cumpararea altor acumulatori noi.

Fig. 2 - Statie alimentare combustibil, amplasata in exteriorul perimetrului obiectivului

Pentru prevenirea poluarilor accidentale cat si ca masura de reducere a cantitatilor de deseuri periculoase, se recomanda in mod expres luarea urmatoarelor masuri:

- utilizarea de echipamente si utilaje performante , cu emisii reduse de poluanti; - respectarea programului periodic de revizii;

- intretinerea si utilizarea corespunzatoare cartii tehnice a utilajelor si echipamentelor; - schimburile de uleiuri si acumulatori sa se efectueze numai in service-uri autorizate.

3.3. Legislaţie aplicabilă

Dupa inceperea activitatii, societatea are obligatia respectarii legislatiei specifice in domeniul transportului si gestionarii deseurilor, si anume:

- O.U.G. 78/ 2000 privind regimul deseurilor, aprobata cu modificari de Legea 426/ 2001, cu modificarile si completarile ulterioare ;

- H.G. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea

listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase, in conformitate cu Catalogul European al Deseurilor – Decizia nr. 2001/119 privind lista deseurilor ;

- HG 1061/2008 privind transportul deseurilor periculoase si nepericuloase pe teritoriul Romaniei.

4. IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA

4.1 APA

4.1.1. Elemente de hidrologie ale zonei Cojasca

Caracteristica generala a zonei este reprezentata de adancimea medie a stratului acvifer freatic, hidrologia zonei fiind conditionata de altfel de prezenta sesului aluvionar Ialomita – Prahova – Teleajen.

Reteaua hidrografica este reprezentata de raul Ialomita, care izvoraste din muntii Bucegi, versantul sudic, strabate judetul Dambovita, pana la confluenta cu raul Cricovul Dulce.

Raul Ialomita are un bazin hidrografic de 1208 kmpsi o lungime de 132 km. Densitatea retelei de rauri in judetul Dambovita variaza intre 0,5 si 0,8 km/ kmp in zona montana , iar in zona de campie intre 0,3 si 0,4 km/ kmp.

Debitul mediu anual al Ialomiteai la Baleni este de 10,1 mc/s.

In apropiere de Targoviste, raul Ialomita intra in zona de campie , printr-o ramificare de brate, raul ajungand la barajul Bilciuresti si isi continua curgerea pana la iesirea din judet.

Afluentii principali ai Ialomitei sunt:

In zona montana: Brateiu, Rateiu si Ialomicioara I; In zona de deal: Tata, Ialomicioara II, Bizdidel, Vulcana;

In zona de campie: Slanic de Razvad, Slanic de Gura Ocnitei, Pascov, Racovita, Crivat, Cricovul Dulce si Provita.

In cadrul zonei in care se afla Perimetrul Cojasca, Ialomita nu primeste niciun afluent, acestia mentinandu-si cursul paralel cu perimetrul in discutie.

4.1.2. Resursele de apa subterana

Rezervele de ape subterane din cuprinsul judetului Dâmbovita depind de gradul de permeabilitate, cât si de grosimea si extensiunea rocilor care le înmagazineaza.

Exista strate acvifere locale în depozitele de pietrisuri, nisipuri si argile din formatiunile pliocene si pleistocene inferioare.

Trebuie sa remarcam faptul ca prin infiltrarea apelor superficiale în depozitele mio-pliocene, acestea sufera de cele mai multe ori un proces de mineralizare accentuata si apar, sau sunt întâlnite în foraje, ca ape minerale cu importanta mare pentru economia judetului.

Interfluviul dintre Dâmbovita si Arges, exceptând luncile celor doua râuri, este alcatuit din depozite de pietrisuri si nisipuri cu o permeabilitate buna. În coltul sud-vestic al judetului, la sud de lunca Argesului, în sectorul aferent Câmpiei Gavanu-Burdea, apele freatice au conditii foarte bune de înmagazinare, pietrisurile si nisipurile stratelor de Fratesti fiind prezente la o mica adâncime sub cuvertura de loess.

Aceleasi depozite cu o granulometrie foarte favorabila infiltratiei si deci cu un orizont freatic foarte bine dezvoltat se întâlnesc si în luncile Argesului si Dâmbovitei pe întregul traseu din judet si de pe valea Ialomitei în avale de Pucioasa.

Stratul acvifer freatic in Perimetrul Cojasca

Perimetrul Cojasca, judetul Dambovita este situat in bazinul hidrografic al raului Ialomita. In cuprinsul sesului aluvionar, singurele deschideri care ofera posibilitatea cercetarii depozitelor cuaternare tinere sunt numeroasele excavatii executate pentru exploatarea in balastiere.

Aceste excavatii raspandite in intreaga regiune, pun in evidenta faptul ca depozitele tinere, care iau parte la alcatuirea sesului aluvionar, sunt in general uniforme si sunt alcatuite, la partea superioara, dintr-un strat subtire de sol, format pe nisipuri fine prafoase, de culoare galbui – cenusiu, a caror grosime variaza intre 0,3- 2,5 m.

Datele obtinute din forajele hidrogeologice de observatie executate anterior in

zona, evidentiaza un complex acvifer cantonat in nisipurile si pietrisurile pleistocene cu grosimi intre 5,5m si 15,0m.

Zona de alimentare a stratelor acvifere de adancime, din Stratele de Candesti, se gaseste la marginea extrema a Subcarpatilor . In aceasta zona apele subterane se gasesc la adancimi de 50-200m, datorita pietrisurilor.

Inclinarea Straturilor de Candesti catre interiorul campiei determina drenarea apelor subterane catre acest tinut, drenare pusa in evidenta prin saturarea treptata a depozitelor psefitice.

Au fost investigate si forajele de ordin II din reteaua hidrogeologica nationala, F- Cojasca si F- Bilciuresti. Nivelurile piezometrice caracteristice ale acestor foraje sunt masurate continuu, regulat si permit evaluarea variatiilor de nivel freatic in zona studiata.

Pe baza nivelurilor lunare multianuale masurate pe o perioada de 15 ani la F- Cojasca si F Bilciuresti, s-a constatat o variatie sezoniera in medie de aprox. 0,5m, intre perioadele mai bogate sau mai sarace in precipitatii.

Pe langa investigatiile zonale, au fost realizate si investigatii in detaliu asupra amplasamentului obiectivului de studiu, ce au constat in efectuarea unor decopertari de teren avand adancimea nivelului hidrostatic.

Se constata ca nivelul hidrostatic intalnit de decopertarile efectuate este in concordanta cu nivelul piezometric , masurat in forajele de observatie si de retea.

In zona in discutie, alimentarea acviferului freatic se realizeaza prin infiltrarea apelor de suprafata si meteorice, motiv pentru care, adancimea la care se gaseste nivelul hidrostatic este la cota +129,0m

Directia de curgere a apei subterane in cadrul acviferului freatic este NV- SE.

4.1.3. Informatii de baza despre corpurile de apa de suprafata

Reteaua hidrologica din judetul Dâmbovita apartine de doua sisteme hidrografice distincte: cel al Ialomitei, în jumatatea de NE, si cel al Argesului în jumatatea de SV. Densitatea retelei de râuri variaza între 0,5 si 0,8 km/km2 în zona montana, între 0,3 si 0,5 km/km2 în zona subcarpatica si între 0,3 si 0,4 Km/Km2 în zona joasa.

Râul Ialomita izvoraste de pe versantul sudic al masivului Bucegi si paraseste teritoriul judetului în amonte de confluenta cu râul Cricovul Dulce, având o suprafata de bazin de 1208 km2 si o lungime de 132 km.

La intrarea în Câmpia Snagovului, Ialomița are o suprafață de bazin de 1790 km2 şi o lungime de 135 Km. Înainte de intrarea în Campia Vlăsiei primeşte ca afluent stânga Cricovul Dulce, apoi Sticlăria – suprafața – 57 km2, lungimea 10 km + 6 km lacul +1 Km până la Ialomița; Snagovul – suprafața 203 Km2, lungimea 25 Km + 16,5 Km lacul + 1,5 Km până la Ialomița, Cociovaliştea – suprafața – 196 Km2, lungimea 35 Km + 4 Km lacul + 7 Km până la Ialomița şi Vlăsia suprafața de 82 Km2, lungimea 33 Km + 4 Km lacul + 7 Km până la Ialomița; ultimii 2 afluenți îi primeşte prin lacul Căldăruşani.

Panta medie de scurgere a râului pe teritoriul judetului este de l7,5%, in zona studiata panta scade sub 5 %

Debitele maxime sunt la intrarea în câmpie sunt de 790 m3/s, iar la ieşire 850 m3/s. Valorile maxime de apa ce se poate scurge în timp de 5 zile este în Câmpia Snagovului de 105 milioane m3 şi respectiv 115 milioane m3.

Debitele sunt influentate in mare parte de caracteristicile climatice

Debitul mediu multianual al Ialomitei la Baleni, situat imediat în amonte de confluenta cu Cricovul Dulce, este de 10,1 m3/s.

Fluctuatiile sezoniere au loc in lunile aprilie – mai, de la 12-15 mc/s ( debit maxim) la 3-4 mc/s ( debit minim).

4.1.4. Alimentarea cu apa a obiectivului

In zona obiectivului nu exista retea de alimentare cu apa. Necesarul de apa va fi asigurat in functie de scop:

- pentru personalul din exploatare , ca apa potabila va fi utilizata apa imbuteliata;

- apa industriala, necesara spalarii agregatelor va fi adusa printr-o instalatie de alimentare cu apa din raul Ialomita , fiind reintrodusa in circuitul tehnologic printr-un sistem de decantare.

4.1.5. Managementul apelor uzate Obiectivul va fi dotat cu toaleta ecologica .

Din procesul tehnologic nu rezulta ape reziduale. Apele meteorice care spala fronturile si zona administrativa vor fi preluate de drenuri executate la baza platformei de lucru si dirijate de un canal colector.

Apele pluviale pot intercepta o parte din particulele de roca din zacamant sau steril. Incărcarea in suspensii a apelor de ploaie este formată în special din nisip şi părţi levigabile, la fel ca si apele colectate de pe celelalte zone ale amplasamentului, astfel încat nu se vor manifesta fenomene de poluare.

4.1.6. Prognozarea impactului

4.1.6.1. Impactul produs de prelevarea apei asupra conditiilor hidrologice si hidrogeologice ale amplasamentului proiectului Ca urmare a activitatii de exploatare a resurselor minerale nu rezulta ape uzate manajere sau industriale.

Exploatarea agregatelor minerale se va realiza in doua trepte de exploatare, adancimea de exploatare fiind stabilita pana la cota +126,7 m - la 2,3m sub nivelul hidrostatic ( cota +129,0 m), reprezentand cota de fund a bazinelor piscicole, fara a afecta apele subterane.

De mentionat ca pilierii de protectie si taluzarile bazinelor vor fi realizate cu

materialul steril provenit din exploatarea agregatelor, fapt ce nu va afecta din punct de vedere chimic proprietatile ape subterane.

Totodata, lucrarile de exploatare generatoare de pulberi ( excavari, sortare, transport) si noxe, ce se pot depune in apele de suprafata, nu sunt in cantitati semnificative, astfel incat nu sunt determinante in modificarea parametrilor fizico-chimici si biologici ai apelor.

In etapa de amenajare si exploatare a bazinelor piscicole , nu s-au prevazut evacuari de apa in cursul Ialomitei nici prin pompare si nici prin evacuare libera.

De asemenea, de mentionat este faptul ca exploatarea piscicola a fost prevazuta fara furajare, in acest fel eliminanadu-se singura posibila sursa de afectare a apelor subterane.

4.1.6.2. Impactul secundar asupra componentelor mediului, cauzat de schimbari previzibile ale conditiilor hidrogeologice si hidrologice ale amplasamentului

Nu se va inregistra impact secundar asupra altor componente de mediu urmare a lucrarilor de amenajare propuse.

Lucrarile de construcţii ce se executa nu prevad modificari ale conditiilor hidrologice si hidrogeologice ale amplasamentului care ar putea sa influenteze in secundar alte resurse sau activitati.

4.1.6.3. Calitatea apei receptorului dupa descarcarea apelor uzate, comparativ cu conditiile prevazute de legislatia de mediu in vigoare

Nu este cazul. Pe perioada de implementare a proiectului nu vor exista deversari de ape uzate in emisar natural. Organizarea de santier va fi prevazuta cu toalete ecologice.

Nu vor exista deversari de ape uzate in sistem de canalizare sau emisar

natural.

4.1.6.4. Impactul previzibil asupra ecosistemelor, corpurilor de apa si asupra zonelor de coasta provocat de apele uzate generate si evacuate

Nu este cazul. Proiectul nu propune solutii de gestionare a apelor uzate care sa prevada evacuarea in receptori naturali.

De asemenea, executarea lucrarilor conform proiectului cu respectarea distantelor si realizarea pilierilor de protectie ( minim 50,0 m pana la malul Ialomitei), nu permite manifestarea vreunei influente a activitatii propuse asupra calitatii mediului in zona respectiva,

4.1.6.5. Posibile descarcari accidentale de substante poluante in corpurile de apa (descrierea pagubelor potentiale)

In perioada de implementare a proiectului si de desfasurare a activitatii surse posibile de poluare accidentala pot fi :

 evacuari de ape uzate de pe amplasamentul organizarii de santier;  pierderi accidentale de lubrifianti de la utilajele si echipamentele

folosite la executia lucrarilor ori de la autovehiculele ce asigura transportul materiilor prime si materialelor necesare; transferul acestor poluanti si evacuarea de ape pluviale ce spala zone in care s-au produs pierderi de produse petroliere ss-au zone in care s-s-au format depozite neorganizate de deseuri;

 deversari accidentale de motorina de la rezervorul de pe amplasament.

In cazul producerii acestor evenimente, se apreciaza necesitatea de interventie imediata cu logistica si personal specializat. Nu vor exista insa cantitati

de produs cu potential de poluare care sa produca pagube ecologice la

nivelul corpurilor de apa.

In conditii meteo normale, eventualele scapari accidentale de produs petrolier de la autovehiculele folosite nu se vor constitui in potentiale surse de poluare pentru ape de suprafata..

Se apreciaza ca se pot aplica relativ usor anumite masuri de prevenire a situatiilor de accidentale. În cazul producerii unei poluări accidentale cu carburanţi/uleiuri provenite de la mijloacele de transport ce tranziteaza incinta ,ori chiar din zona rezervorului de combustibil, se va putea interveni imediat cu material absorbant. In eventualitatea ca aceste poluari accidentale ar apare, exista riscul migrarii poluantilor catre raul Ialomita.

Natura si anvergura activitatilor desfasurate, precum si tipul si cantitatile de materiale manipulate/utilizate nu sunt de natura sa determine producerea de pagube ecologice la nivelul corpurilor de apa de suprafata.

4.1.7. Masuri de diminuare a impactului

4.1.7.1. Masuri pentru reducerea impactului asupra caracteristicilor cantitative ale corpurilor de apa

Nu sunt necesare in mod special astfel de masuri, deoarece obiectivul nu genereaza un nivel al consumului de apa cu efecte asupra caracteristicilor cantitative ale corpurilor de apa ce constituie resursa. De asemenea, nu se realizeaza alimentarea cu apa din surse de suprafata sau subterane din zona amplasamentului. Totusi, apa tehnologica adusa prin instalatia de pompare va fi utilizata judicios in cadrul statiei de sortare- spalare, apa evacuata fiind recirculata printr-un sistem de decantare, astfel incat excesul sa fie minim.

4.1.7.2. Alte masuri de diminuare a impactului asupra factorului de

mediu apa

 achiziţionarea de material absorbant si intervenţia promptă în caz de producere a unor poluări accidentale cu produse petroliere; pregatirea si utilizarea rapida a substantelor absorbante, instruirea personalului in acest sens, in special pentru zonele de lucru cu risc marit (de exemplu, in zona pompei de alimentare cu combustibil);

 depozitarea materialelor şi a deseurilor se va face numai in incinta obiectivului, in spatiile special amenajate;

 se interzice efectuarea pe amplasament a intretinerii si reparatiilor curente la utilaje; acestea se vor efectua in unitati autorizate sau la baza de utilaje ;

 apele pluviale vor fi colectate prin intermediul unei retelei de drenuri;  depozitarea in conditii de siguranta a combustibililor si lubrifiantilor;  rezervorul de combustibil va fi amplasat intr-o cuva betonata,

impermebilizata, care sa asigure preluarea cantitatii de produs in caz de deversare accidentala;

 intretinerea corespunzatoare a utilajelor si echipamentelor;

 curatarea periodica a drenurilor si canalelor colectoare de ape pluviale, in vederea asigurarii functionalitatii acestora;

 asigurarea curateniei in incinta obiectivului;

4.2 AERUL

4.2.1. Date generale privind conditiile de clima si meteorologice in zona amplasamentului

Zona Cojasca este situata in sectorul de clima continentala, cu veri calduroasa si cu precipitatii moderate, ierni nu prea reci, cu viscole rare si intervale de incalzire frecvente, care duc la topirea stratului de zapada.

Temperatura

Temperatura aerului in jud. Dambovita variaza in limite largi din cauza diferentelor mari de altitudine a reliefului.

Mediile anuale depasesc 10°C in tinutul de câmpie (10,1°C la Titu si Găești), coboară pana sub 9°C în tinutul Subcarpatilor si variaza între 6 si 0°C in sectorul montan. Pe culmile cele mai inalte devin negative, coborând chiar sub -2°C (-2,6°C pe vîrful Omu).

Mediile lunii celei mai calde, iulie, scad treptat de la câmpie (21,7°C la Titu si Găești) către deal (21°C la Târgoviste) si munte (cca .5 - 6°C) pe culmile montane cele mai înalte).

Mediile lunii celei mai reci, ianuarie, sunt ceva mai coborâte în câmpie (-2,9°C la Titu și -3,2°C la Găești) comparativ cu zona de dealuri (-2,3°C la Târgoviște), din cauza frecventelor care se dezvolta in partea cea mai joasa a judetului.

Incepand de la cca. 500 m în sus, mediile lunii ianuarie scad, paralel cu cresterea altitudinii, până la valori sub -10°C.

Maximele absolute înregistrate până în prezent au depășit 40°C, în zonele de câmpie și de dealuri (40,4°C la Târgoviște în ziua de 20 august 1946).

Minimele absolute au coborât sub -30°C în zona de câmpie (-31°C la Găești în ziua de 24 ianuarie 1907, si sub -28°C, in zona deluroasa (-28,3°C la Târgoviște în ziua de 25 ianuarie 1942).

Numarul mediu anual al zilelor de înghet depaseste 100 la campie, 110 în zona de dealuri (111,3 la Târgoviște) și 260 pe culmile cele mai înalte ale munților.

Fig nr.4 Harta temperaturilor in data de 30.08.2011 ( sursa INMH)

Regimul precipitatilor

In judetul Dambovita, precipitatiile cresc substantial odata cu altitudinea Cantitatile medii anuale totalizeaza 512,1 mm la Potlogi, 500 mm la Târgoviște si peste 1300 mm pe culmile montane cele mai inalte.

Cantitatile medii lunare cele mai mari se inregistreaza in iunie si sunt de 80,1 mm la Potlogi, 85,l mm la Titu, 83,1 mm la Târgoviște și 170 mm pe munții cei mai înalți.

Cantitatile medii lunare cele mai mici cad în februarie la campie (28,2 mm la Potlogi si 30,3 mm la Titu) si deal (22,1 mm pe culmile cele mai înalte).

Cantitățile maxime cazute în 24 de ore au atins 95,6 mm la Titu (3 iulie 1939), 103,8 mm la Potlogi, 20 iulie 1949), 135 mm la Găești (13 iulie 1941), 190 mm la Bilciurești (29 iunie 1928), 155,6 mm la Târgoviște (1 iulie 1924) si peste 110 mm pe muntii inalti.

Fig. nr.5 Regimul precipitatiilor in Romania

Regimul vanturilor

Vantul este un element meteorologic vectorial, deosebit de variabil in timp si spatiu, conditionat de contrastul baric orizontal creat in cadrul circulatiei generale a atmosferei. Deplasarea curentilor de aer dintr-un loc in altul (regimul vantului) este determinata in principal de dezvoltarea diferitelor sisteme barice si,in primul rand, de activitatea centrilor de actiune principali.

Pe teritoriul Romaniei, vitezele medii anuale ale vantului depăşesc 8 m/s la altitudini de peste 2000 m, sunt cuprinse intre6-8 m/s la altitudini de peste 1700 m si 4-6 m/s in zonele cu altitudini de 1400-1600 m. In depresiunile din zona montana si

deluroasa, precum si pe culmile cu altitudini mici, viteza vantului se reduce treptat in raport cu conditiile locale de adapostire aerodinamica.

In cadrul Campiei Romane, cele mai mari valori (peste 3 m/s) sunt localizate inpartea estica a acesteia. Valori asemanatoare sunt specifice celei mai mari parţi a Podisului Moldovei si al Dobrogei, extremitatatii vestice a Campiei de Vest si sudului Banatului.

Viteze medii anuale de 2-3 m/s se inregistreaza in cea mai mare parte a Campiei Romane.

Potrivit statiei meteorologice Targoviste, vanturile in zona sunt orientate pe Valea Ialomitei in directia NV, avand o pondere de 23%, iar vanturile din N au o pondere de 3,7%, viteza lor variind intre 1-3m/s, cele mai mari fiind in luna aprilie, cele mai slabe fiind in luna iunie.