Numărul
501
17.03.16 - 23.03.16SĂPTĂMÂNALUL ROMÂNILOR DIN SPANIA
Distribución gratuita
www.noiinspania.com
E L S E M A N A L D E L O S R U M A N O S E N E S PA Ñ A
E L S E M A N A L D E L O S R U M A N O S E N E S PA Ñ A
GRA
TUIT
Sfaturi pentru a lupta împotriva hărțuirii
la școală sau pe internet
Pag. 8
România este
prima din UE
la inegalitatea
veniturilor
Pag. 10
Pag. 3
Cum știm dacă
după declarația
de IRPF vom plăti
sau vom primi
înapoi bani
Diferența salarială între
șefi și angajați a crescut
în criză
Pag. 6
Șase ajutoare pentru lucrătorii
pe cont propriu pe care
SEPE le menține
Pag. 4
Paşaportul ar putea
deveni act de
identitate
Pag. 11
Est-europenii, acuzați de
concurență neloială pe piața
muncii din UE
Pag. 7
DIGI - DOLCE - FOCUS
ORIUNDE ÎN SPANIA
- Vânzări receptoare cu contract
- Digi standard, 60 €; Digi HD, 80 €
- Dolce SD la 60 €, Dolce HD, 80 €
- Focus Sat HD, 150 €
(abonament inclus 5 luni)
- Telecomenzi originale, 10 € / buc.
- Trimitem receptoare în toată Spania
- Adăugăm receptoare la contracte existente
- Facem plăți și reconectări pe loc
- Reparăm sau înlocuim receptoare defecte
- Montăm antene în aproape toată Spania
Relații, la telefon
642 729 552
PLĂȚI ABONAMENTE DIGI – DOLCE – FOCUS
VINDEM DIGI SD la 60 € și DIGI HD la 80 €
DOLCE SD* la 50 € și DOLCE HD* la 75 €
* Preț
OFERTĂ
cu 4 aparate pe același contract *
Focus HD la 150 € (vizionare inclusă pe 5 luni)
Telecomenzi originale, orice model la 10 €/buc.
Adăugăm receptoare la contracte existente
Reparăm și înlocuim receptoare defecte (avem și duble)
Trimitem și montăm receptoare în toată Spania
Pag. 9
„I-am dat o nouă viață
acestui restaurant”
13
2
7 ZILE
17.03 - 23.03.2016Ziua Femeii a fost sărbătorită în
Arganda del Rey și Madrid
Cu un spectacol, cu fl ori, femeile au fostsărbătorite în Arganda del Rey și Madrid. Asociația Socioculturală Dor Român a marcat Ziua Femeii prin organizarea unui spectacol intitulat Femeie, iubită, mamă!, pe 12 martie, la Centrul Montserrat Cabal-lé din Arganda del Rey.
Asociaţia Dor Român, cunoscută pentru activităţile culturale desfășurate în Argan-da del Rey și nu numai, aduce mulţumiri Ambasadei României în Spania, care a fost prezentă la eveniment prin doi dintre reprezentanţii săi: domnul Ilie Bănică, mi-nistru consilier, prim-colaborator al amba-sadorului României la Madrid, și doamna Magdalena Lungu, consilier pentru relaţia cu comunitatea românească din Spania. Mulţumirile se îndreaptă și către colabo-ratorul acestui eveniment, Primăria din Arganda del Rey, reprezentată de domnul Jorge Canto, viceprimar al localităţii, au transmis organizatorii.
Elena Botârlă, iniţiatoarea și coordona-toarea pregătirilor pentru această sărbă-toare, a reușit să mobilizeze un număr im-portant de persoane pentru care 8 martie nu reprezintă doar o dată în calendar, ci o zi în care atenţia trebuie îndreptată, mult mai mult decât în alte ocazii, asupra
re-Expoziție de icoane bizantine în
Ermita San Antonio din Lanzarote
Cu binecuvânta-rea Pbinecuvânta-reasfi nțitului Părinte Timotei, Episcopul Episco-piei Ortodoxe Ro-mâne a Spaniei și Portugaliei, Parohia Ortodoxă Română „Sfi nţii Mărturisitori Visarion, Sofronie și Oprea” Valdemoro, în colaborare cu
Parohia San Ginés Arrecife și Primăria Tías din insula Lanzarote, a organizat o expoziţie de icoane bizantine pe lemn în Sala de Artă a Ermitei San Antonio, localitate din Arhipelagul Insulelor Canare, a transmis preotul Dorin Sas.
Pe simezele impresionantei ermite au fost expuse 35 de lucrări originale ale Grupului de pictori Revelaţie, format în majoritate din licenţiaţi ai Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, Secţia Artă Sacră. Între aceștia: preotul Ciprian Măluţan, Domiţian Simonca, Claudiu Coldea, Cristina Simona Andruș-că, Sergiu AndrușAndruș-că, Camelia Craiu. Alături de ei, alte tinere talente: Ovidiu Pușcașiu și Ligia Daniela Șerban din București și Adrian Dundev din Botoșani.
Expoziţia, cu intrare liberă, poate fi vizionată de toţi cei doritori până pe 3 aprilie.
Cu ocazia vernisajului, care a avut loc pe 10 martie, au rostit alocuţiuni pre-otul catolic Miguel Hernández Suárez, gazda evenimentului; curatorul expo-ziţiei, preotul Dorin Cătălin Sas, de la Parohia Ortodoxă Română „Sfi nţii Mărtu-risitori Visarion, Sofronie și Oprea” Valdemoro; Doña Nereea Santana, consilier pentru Comerț și Inovație Tehnologică în Primăria Tías; Señorita Victoria Luna, de la Consiliul pentru Cultură. Publicul spaniol prezent la această manifestare cultural-spirituală a receptat cu mult interes conținutul discursurilor prezenta-te, adresând la fi nal întrebări referitoare la subiectul expus.
La fi nal, împreună cu PC Pr. Vicențiu Mihai Apostol, parohul Parohiei Orto-doxe Române Sfântul Ierarh Spiridon din Lanzarote, s-a cântat în limba româ-nă imnul Axionului.
În preziua evenimentului, la ceas de seară, în biserica catolică Santa Elena din Playa Honda a fost săvârșită Taina Sfântului Maslu pentru comunitatea ro-mânească ce locuiește în această insulă, a informat preotul Dorin Sas.
După un periplu prin Valdemoro, Salamanca, Madrid, Almería și Lanzarote, în perioada următoare se intenţionează vernisarea acestei expoziţii de icoane pe lemn în Episcopia Catolică din Málaga.
prezentantelor sexului frumos. Au participat și doi scriitori din diaspo-ră: Ovidiu Constantin Cornilă, care a pre-zentat un fragment literar dedicat femeii, și Cornel Drinovan, care a făcut o scurtă analiză a statutului femeii de-a lungul timpului.
Maria Bojor, Florica Pavel, Ioan Cîrlan au recitat poezii, Mariana și Va-sile Moldovan, Adrian Buciu și Mihaela Bud au interpretat cân-tece pe tema femeii. Nu nu-mai adulţii au pregătit cânte-ce și poezii, ci și copiii: Alexandra, Giorgiana, Ana Maria, Marinela, Andreia, Isabel, Larisa, Toni, An-drei, Andra și Jesica.
O paradă de modă a fost prezentată de Flori Prună Stănescu și sponsorizată de Magazinul Iris. Premiile câștigate la tom-bolă i-au avut ca sponsori pe Flori Prună Stănescu (un
ma-chiaj profesional) și pe Vasile Mol-dovan (un suport original pentru tablete cu elemen-te de sculptură, sugerând Coloana Infi nitului). Artistul destina-tar al aplauzelor fi nale a fost Mace-don Botârlă, care a oferit un microreci-tal special pregătit
pentru această ocazie, încântând publicul cu muzică ușoară și populară.
Deși nu au urcat pe scenă, conducerea Asociației Socioculturale Dor Român a ținut să evidențieze contribuţia deosebită adusă de alte persoane din cadrul asoci-aţiei: Marian Moldovan, Horaţiu Cornel Prună, Geta Bontoș, Jancsi Csete, Sorina Cîrlan.
Fiecare femeie prezentă a primit câte o fl oare și un mărţișor din creaţiile artizana-le aartizana-le Marianei Moldovan, Getei Bontoș și Elenei Botârlă.
Copiii care au participat au primit câte o punguţă cu cadouri.
„Nu ne-am fi putut dori un public mai bun decât cel pe care l-am avut. De aceea le mulţumim tuturor”, a transmis Asociaţia Socioculturală Dor Român.
De 8 Martie membrii Partidului Naţio-nal Liberal (PNL), fi liala Arganda del Rey, au dăruit fl ori româncelor care s-au afl at la Secţia Consulară de la Madrid și feme-ilor din Arganda del Rey, compatrioate și spaniole.
Peste trei sute de femei au fost felicitate de președintele PNL Arganda del Rey, Ni-colae Dina, și de echipa sa.
3
INFORMAȚII UTILE
17.03 - 23.03.2016
Cum știm dacă după declarația
de IRPF vom plăti sau vom primi înapoi bani
De pe 6 aprilie contribuabilii pot confi rma ciorna declarației de IRPF (Impuesto sobre la Renta de las Personas Físicas). În principiu trebuie să facă această declarație toate per-soanele fi zice rezidente în Spania, dar există excepții. Contribuabilul care a avut venituri și rețineri poate, în une-le cazuri, să aune-leagă dacă să facă sau nu declarația.
În cazul în care contribuabilul are mai mulți plătitori, cuantumul minim pentru a prezenta declarația este de 12.000 de euro (erau 11.200 înainte de reforma fi scală).
La fel, în situația în care contribu-abilul primește dobânzi ori dividen-de, a câștigat bani investind la bursă, acesta trebuie să prezinte declarația dacă veniturile însumează mai mult de 1.600 de euro. Dacă are în proprie-tate locuințe în afară de cea obișnuită, va trebui să declare în cazul în care din acest fapt rezultă o imputare de venituri de peste 1.000 de euro.
Totuși, deși nu este obligat, contri-buabilul trebuie să prezinte declarația dacă vrea să primească înapoi bani din rețineri ori venituri a cuenta apli-cate. De exemplu, o persoană cu un salariu brut de 15.000 de euro este supusă unei rețineri de 1.200 de euro pe an. Cu toate că acest contribuabil nu are obligația să prezinte declarația, este recomandabil să solicite ciorna (borrador) pentru a verifi ca rezultatul fi nal al acesteia, cu alte cuvinte, ca să vadă dacă trebuie să plătească ori să primească bani.
Astfel, în cazul în care ciorna arată o declarație negativă (a devolver), contribuabilul poate confi rma ciorna și să recupereze excesul de reținere. Dacă declarația iese pozitivă (a pa-gar), contribuabilul nu este obligat să prezinte declarația la Fisc. Să soliciți ciorna nu implică obligativitatea de a-l prezenta.
Contribuabilii care au făcut declarația pe venit în anii anteriori și au cerut trimiterea ciornei o vor primi automat. Restul cetățenilor pot să o ceară la Agencia Tributaria când se deschide termenul, începând cu 6 aprilie. Ciorna se poate solicita prin telefon ori pe internet, prin siste-mul RENO, fi ind necesar să fi făcut declarația anul trecut, sau prin siste-mul cl@ve PIN, în toate cazurile.
Diferențe între declarația pe ve-nit 2015 și 2014
Dacă vrem să prezentăm declarația pe venit în persoană, va trebui să așteptăm până pe 10 mai. Termenul se termină pe 30 iunie 2016 sau cu cinci zile înainte (25 iunie) pentru declarațiile cu rezultat a ingresar pentru care se dorește plata prin cont
bancar.
Declarația pe venit pe care o fa-cem anul acesta este prima în care se aplică integral reforma fi scală realiza-tă în noiembrie 2014 pentru anii de după 1 ianuarie 2015, aducând multe noutăți față de cea prezentată în anul anterior.
La capitolul veniturilor scutite, adi-că cele pe care trebuie să le declarăm cu scop informativ, dar pentru care nu se plătește impozit, se fi xează ca limită scutită în indemnizațiile pentru concediere cuantumul de 180.000 de euro (în declarația anterioară se apli-ca doar de la 1 august 2014). Se vor încorpo-ra ca scutite și bursele acorda-te de fundații bancare pentru a urma cursuri
reglate și pentru cercetare. Se de-clară scutite randamentele pozitive din capital imobiliar ce provin din noile Planes de Ahorro a Largo Plazo cu condiția să nu se efectueze nici o dispoziție din Plan în primii cinci ani de la deschiderea acestora. Se stabilește scutirea veniturilor mini-me de inserție și a celorlalte ajutoa-re pentru colectivele în situații de risc de excludere socială și pentru nevoile elementare ale minorilor ori ale persoanelor cu dizabilități care nu au venituri, cu limita de 1,5 ori IPREM (Indicador Público de Renta de Efectos Múltiples în 2016: 532,51 euro/lună). La fel se întâmplă și cu ajutoarele acordate victimelor delic-telor violente și victimelor violenței de gen.
Se suprimă scutirea de 1.500 de euro pe an în dividende și participații în benefi cii obținute prin participarea la fonduri proprii.
În ceea ce privește veniturile din muncă, reducerea pentru venituri generate neregulat sau cu o perioa-dă de generare de peste doi ani se reduce la 30% (înainte era de 40%), cu o limită de 300.000 de euro pe an. De asemenea, la veniturile cu o pe-rioadă de generare mai mare de doi ani se cere să nu se fi aplicat aceas-tă reducere în cele cinci perioade de impozitare anterioare celei în care se pot cere.
Pe de altă parte, dispare reduce-rea generală de 2.652 de euro și se înlocuiește cu o nouă cheltuială ce se poate deduce de 2.000 de euro în calitate de alte cheltuieli, mărin-du-se cu alți 2.000 de euro pe an în cazul șomerilor care acceptă un nou serviciu care cere o schimbare de rezidență, cât și cu alți 3.500 ori 7.750
de euro pe an pentru lucrătorii activi cu dizabilități în funcție de gradul de dizabilitate, în timp ce pentru lu-crătorii activi cu vârste peste 65 de ani dispare mărirea reducerii pentru obținerea de venituri din muncă.
La randamentele din capital imo-biliar, la fel ca în cazul veniturilor din muncă, se micșorează procentul de reducere pentru neregularitate de la 40% la 30%, cu o limită anuală de 300.000 de euro și se stabilește o re-ducere unică de 60% din randamen-tul net pozitiv rezultat din închirierea de imobile destinate locuirii.
Pentru ran-damentele din
capital mobilia-rio, începe să se
plătească impo-zit pentru acest concept pentru cazurile de dis-tribuire a primei de emisie corespun-zătoare unor valori neadmise negoci-erii. În plus, nu se vor mai putea lua în calcul veniturile din capital mobiliario negative rezultate din donații de ac-tive fi nanciare. La fel ca în cazul veni-turilor anterioare, reducerea pentru generare neregulată a acestor veni-turi se stabilește la 30%, cu o limită de 300.000 de euro.
Dacă ne uităm la veniturile din activități economice, cuantumul pentru totalul provizioanelor ce pot fi deduse și al cheltuielilor ce pot fi justifi cate greu nu va fi mai mare de 2.000 de euro pe an în estimare di-rectă simplifi cată. În plus, reducerea pentru exercitarea anumitor activități economice se stabilește la 2.000 de euro, la care se pot adăuga până la 3.700 de euro dacă randamentul net din aceste activități economice este mai mic de 14.450 de euro și întot-deauna când restul veniturilor ne-scutite este sub 6.500 de euro. Dacă este mai mare de această sumă, se stabilește o reducere de până la 1.620 de euro pentru veniturile mai mici de 12.000 de euro. Pentru persoanele cu dizabilități se poate mări reducerea în aceleași cuantumuri stabilite pen-tru veniturile din muncă.
În ceea ce privește câștigurile și
pierderile patrimoniale, se elimină aplicarea coefi cienților de actua-lizare pentru calcularea valorii de achiziționare în transmiterea de imo-bile. Pentru persoanele peste 65 de ani se include un nou caz de exclu-dere de la impozitare a câștigurilor patrimoniale ce apar după transmi-terea de elemente patrimoniale cu condiția ca suma (totală sau parțială) obținută din transmitere să se folo-sească în termen de șase luni pentru constituirea unui venit pe viață în fa-voarea persoanei în cauză, cu o limită de 240.000 de euro. În plus, acum ori-ce câștig sau pierdere patrimonială care rezultă din transmiteri face parte din baza impozitabilă pentru econo-misire, fără să conteze perioada de generare (înainte cele rezultate într-o perioadă de un an sau mai puțin erau excluse din baza impozabilă genera-lă).
Se suprimă deducerea pentru
cu-enta ahorro empresa, deducerea de
400 de euro pentru obținerea de venituri din muncă sau din activități economice și deducerea pentru în-chiriere a locuinței obișnuite, deși în acest ultim caz se menține un regim
tranzitoriu. Se mențin deducerea pentru investiție în fi rme nou sau recent create și deducerea de 50% pentru obținerea de venituri în Ceuta sau Melilla. Se creează o nouă dedu-cere de 20% din cotizațiile de afi liere și contribuții către partide politice, federații, coaliții sau grupări electora-le până la o bază maximă de 600 de euro pe an.
Limita obligativității de a declara pentru contribuabilii care primesc venituri din muncă de la doi sau mai mulți plătitori, rentele anuale pentru alimente sau pensii compensatoare, venituri din muncă de la un plătitor care nu este obligat să rețină ori că-rora li se aplică un tip fi x de reținere trece ce la 11.200 de euro la 12.000 de euro pe an.
După cum vedem, declarația pe venit pe care o vom face anul aces-ta aduce multe schimbări la care trebuie să fi m foarte atenți ca să nu ne înșelăm, în primul rând pentru a plăti impozitul exact pentru venituri-le primite în 2015 și în al doivenituri-lea rând, pentru a evita o greșeală pentru care să fi m ulterior informați că vom fi inspectați de Fisc.
CABINET DE AVOCATURĂ ÎN MADRID (COSLADA)
AVOCATA LILIANA BALSAN - Membru ICAM nº 117988
Drept Civil: Divorțuri, contracte, închirieri, executări silite
Dreptul muncii: Papeleta de conciliere, concedieri,
reclamații de salarii, indemnizații
Drept administrativ: Recursuri, plângeri,
cereri de chemare în judecată
Drept penal: asistență juridică și reprezentare
Adresa: C/Pablo Picasso, no. 3, local 2, Coslada
Programări: 640 152 737, 910 715 028
Calendarul declarației pe venit
pe care o vom face anul acesta
Începând cu 6 aprilie: solicitarea ciornei și confi rmarea pe internet a ciornei veniturilor și a declarației de venit 2015 și patrimoniu 2015
De pe 10 mai: prezentarea declarației pe venit în persoană, la organisme colaboratoare, comunitățile autonome și sucursalele pe care le are Agencia Tributaria.
Serviciul de programare va fi disponibil de pe 6 mai până pe 30 iunie 2016.
Până pe 25 iunie: Prezentarea ciornei și a declarației pe venit cu rezultat a ingresar pentru care se dorește plata prin cont bancar.
Până pe 30 iunie: Prezentarea veniturilor din 2015 în toate versiunile sale, cu excepția declarațiilor cu rezultat a ingresar pentru care se dorește plata prin cont bancar. Se termină și perioada pentru lucrătorii cărora li se aplică regimul special de impozitare pentru IRPF pentru lucrători care se deplasează.
14
4
INFORMAȚII UTILE
17.03 - 23.03.2016Cine trebuie să plătească asigurare de sănătate
în România conform noului Cod Fiscal
Cum trebuie să fi e o factură
pentru a fi deductibilă?
Lucrătorii pe cont propriu se confruntă cu multe difi cultăți, de aceea fi ecare cheltuială pe care și-o pot deduce în fața Fiscului este de mare importanță. Vă prezentăm informații cu privire la condițiile pe care trebuie să le îndeplinească o factură pentru a fi deductibilă.
Cerințele pentru a se putea deduce facturile
Pentru a putea fi deductibile în ceea ce privește TVA, facturile lucrătorilor pe cont propriu trebuie să aibă următoarele specifi cații:
- Să includă un număr și, în unele cazuri, o serie. În plus, toate facturile trebuie să fi e numerotate corelativ.
- Pe facturi trebuie să se menționeze ziua în care se emit.
- Trebuie să aibă numele și prenumele, denumirea (razón sau denominación social), atât ale lucrătorului pe cont propriu, cât și cele ale destinatarului facturii.
- numărul de identifi care fi scală (NIF) emis în Spania sau în alt stat membru UE, cu care lucrătorul pe cont propriu și-a realizat activitatea. În plus, este necesară includerea NIF-ului destinatarului în următoarele cazuri:
1. Când este vorba de o înmânare de bunuri destinate să ajungă într-o altă țară scutită conform articolului 25 din Legea Impozitelor.
2. În cazurile în care destinatarul este subiectul pasiv al impozitului corespun-zător.
3. În operațiunile realizate pe Teritoriul de Aplicare a Impozitului (TAI) și omul de afaceri sau lucrătorul pe cont propriu are reședința în acel teritoriu.
- Trebuie să includă și domiciliul atât al lucrătorului pe cont propriu, cât și pe cel al destinatarului.
- Descrierea activității sau activităților ce s-au realizat specifi cându-se prețul per unitate fără impozite, cât și orice tip de reducere sau exceptare neindicată în preț.
- Tipul sau tipurile de impozit aplicate în operații.
- Este necesar să se țină cont de faptul următor: cota contributivă care repercu-tează trebuie să se menționeze separat.
- Va apărea și data la care s-au realizat lucrările dacă acestea s-au făcut în alte zile decât cea a emiterii facturii.
- Dacă este vorba de o activitate scutită de impozite, trebuie să se justifi ce con-form legii.
Există programe ce ajută lucrătorii pe cont propriu în ceea ce privește facturile Sunt diferite soluții ce ajută sistemul de facturare al lucrătorilor pe cont propriu. Diverse aplicații de software transformă tichetele de cheltuieli în facturi electroni-ce deductibile, ușurând proelectroni-cesul de deduelectroni-cere a facturilor. În aelectroni-cest mod este mai simplu pentru autónomos să își deducă impozite precum IRPF sau TVA suportate în restaurante, taximetre, benzinării, parcări, șosele cu plată etc.
Serviciul Public pentru Muncă (Ser-vicio Público de Empleo Estatal – SEPE) menține active o serie de ajutoare pen-tru profesioniștii care lucrează pe cont propriu. Condițiile pentru a avea acces la aceste subvenții sunt relaționate cu vârsta, obligațiile familiale sau locul de rezidență.
Vă prezentăm șase dintre aceste aju-toare:
În primul rând sunt cele destinate ti-nerilor care lucrează pe cont propriu. Concret, bărbații sub vârsta de 30 de ani și femeile sub 35 de ani pot să benefi cieze timp de 30 de luni de o bonifi cație de 30% din cotizația minimă pe care o plătesc lu-crătorii pe cont propriu. Acest ajutor este împărțit în 15 luni de reducere și alte 15 de bonifi cație.
Pentru a putea primi acest ajutor tre-buie să fi e autónomos înregistrați după intrarea în vigoare a Statutului Lucrătoru-lui pe Cont Propriu.
În ceea ce privește membrii acestui co-lectiv care depășesc vârstele menționate, și ei pot benefi cia de ajutoare. Astfel, vor avea o reducere din cuota de
contingenci-as comunes timp de maximum 18 luni, o
reducere de 80% pe durata primelor șase luni, de 50% în următoarele șase luni și de 30% între primul an și luna 18.
SEPE acordă ajutoare și pentru lucrăto-rii pe cont propriu care sunt în concediu de maternitate sau paternitate. În acest caz, aceștia primesc o bonifi cație de 100% din cotizația ce se aplică asupra bazei mi-nime ori fi xe pentru cei care îi înlocuiesc.
Și înregistrările (altas) rudelor care
cola-borează cu autónomos primesc bonifi cații specifi ce. Acestea ajung, timp de un an și jumătate, la 50% din cotizația care se aplică asupra bazei minime a tipului co-respunzător și cotizației în vigoare.
În ceea ce îi privește pe lucrătorii pe cont propriu cu dizabilități, cei care au gradul de 33% sau mai mare primesc re-duceri și bonifi cații asupra cotizației por
contingencias comunes timp de cinci ani,
de o reducere de 80% timp de șase luni dacă nu au angajați și o bonifi cație de 50% timp de 54 de luni.
Și lucrătorii pe cont propriu din Ceuta și Melilla din comerț, hostelería, turism și industrie benefi ciază de o bonifi cație. Aceasta este pe durată nedeterminată și ajunge la 50% din baza de cotizare por
contingencias.
Șase ajutoare pentru lucrătorii pe cont propriu
pe care SEPE le menține
Având în vedere numeroasele soli-citări recepționate de Ambasadă de la cetățeni români rezidenți în Spa-nia, prin care se cer diverse clarifi cări asupra modalităţii de aplicare a Legii
nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, Reprezentanța diplomatică a țării noastre face cunoscute următoarele informații privind obligativitatea plății unei asigurări de sănătate în Româ-nia, puse la dispoziție de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate:
- în conformitate cu dispozițiile Re-gulamentului (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială și potrivit art. 153 alin. (1) din Codul Fiscal, cetățenii români cu do-miciliu în România care au reședința
legală pe teritoriul unui alt stat mem-bru al Uniunii Europene, al Spațiului Economic European și Confederației Elvețiene și dețin în acel stat o asigu-rare care produce efecte pe teritoriul României nu au obligativitatea de a plăti contribuții la sistemul de asigu-rări sociale de sănătate din România;
- conform articolului 11 din Re-gulamentul (CE) 883/2004, cetățenii care au reședința legală pe teritoriul unui stat sunt obligați să se asigure la sistemul de sănătate al statului
respectiv;
- cetățenii cu domiciliul în România care se afl ă pe teritoriul altui stat, dar care nu au reședința legală în acel stat, sunt obligați să se asigure în România ca persoane fără venituri în România (Legea nr.95/2006 republicată) și să achite lunar suma stabilită de ANAF în funcție de valoarea salariului mi-nim brut pe economie.
În concluzie, persoanele care dețin o asigurare în sistemul de securitate socială din alt stat membru al Uniunii
Europene, Spațiului Economic Euro-pean și Confederației Elvețiene care produce efecte pe teritoriul României și fac dovada valabilității asigurării nu au calitatea de contribuabil la siste-mul de asigurări sociale de sănătate din România, a transmis Biroul de Pre-să al Ambasadei noastre la Madrid.
Procedura prin care se va face do-vada valabilității asigurării va fi stabi-lită prin ordin comun al președinților CNAS și ANAF, despre care se va infor-ma la momentul aprobării acestuia.
Când vi se termină contractul de muncă în calitate de lucrător domestic, fi e ca ur-mare a concedierii, fi e pentru că s-a termi-nat perioada contractului în cauză, la fel ca toți lucrătorii, aveți dreptul
să primiți o indemnizație. Indemnizația va fi mai mare sau mai mică în funcție de când s-a făcut contractul. În cazul în care contractul de muncă s-a realizat înainte de 1 ianua-rie 2012, vă corespunde o indemnizație de șapte zile de salariu per an muncit. În situația în care contractul este semnat după 1
ianu-arie 2012, vă corespunde o indemnizație de 12 zile de salariu per an lucrat. Și dacă lucrătorul domestic muncește cu ora acesta are dreptul la o indemnizație, dar
proporțional cu orele lucrate. Indemnizația se va calcula în funcție de munca efectivă. Dacă angajato-rul decedează pe durata valabilității contractului, lucră-torul domestic are dreptul să primeas-că o indemnizație de o lună de salariu. În acest caz nu se
aplică indemnizația pentru concediere, nici cea pentru terminarea contractului. Când se termină o relație de muncă, fi e prin concediere, fi e ca urmare a fi nalizării contractului, angajatorul trebuie să plă-tească și orice sumă datorată, indiferent că este vorba de salariu, ore suplimentare, vacanță etc. Deci, când terminați o relație de muncă, primiți fi niquito, ce va include indemnizația pentru că nu veți mai lucra cu angajatorul în cauză, cât și toate sume-le de bani datorate.
Perioada în care se poate reclama indemnizația este de 20 de zile. Totuși, pentru a cere sumele datorate drept sala-riu, pentru ore suplimentare, vacanță etc., aveți termen de un an.
Indemnizația pentru concediere și
fi niquito
5
ACTUALITATE
17.03 - 23.03.2016
CON DIGI SOBRE RUEDAS
Dacia Duster poate fi a ta
Activează ofertele DIGI de prepaid în punctul de vânzare și participă la
…și multe alte
premii
fantastice
Perioada de valabilitate: de la 1 martie până la 31 mai 2016 Condiții legale ale promoției în cdsr.digimobil.es
Mai multe informații în cdsr.digimobil.es
LO QUE VES, ES LO QUE HAY
SORTEAMOS UN COCHE
Victimele atentatelor teroriste din 11 Martie 2004, comemorate
Doisprezece ani au trecut de la cel mai mare atentat terorist pe care l-a suferit Spania.
Ștefan Budai, Elena Pleș, Paula Mihaela Sfeatcu, Anca Valeria Bo-dea, Mariana Negru, Alois Martinas, Alexandru H. Suciu, Livia Bogdan, Stefan Modol, Tibor Budi, Nicole-ta Diac, Emilian Popescu, Gabriela Georgeta Dima, Petrică Geneva, Ionuț Popa, Zsigovzki Csaba sunt cei 16 de români dintre cele 193 de victime ale atentatelor de pe 11 martie 2004, din Madrid. Peste 1.800 de oameni au fost răniţi în acel fatidic 11 martie. Toţi au fost amintiţi vinerea trecută de rude, cetăţeni, politicieni.
Ambasada României în Spania a adus un omagiu victimelor prin depunerea unei coroane de flori la plăcuța comemorativă amplasată la intrarea în clădirea misiunii di-plomatice. Cu acest prilej, persona-lul Ambasadei, al Secției Consulare și al ICR Madrid a ținut un moment de reculegere în memoria celor 193 de victime, printre care s-au numă-rat și 16 cetățeni români (comuni-tatea românească a fost a doua cea mai afectată după cea spaniolă).
De asemenea, ambasadorul Ro-mâniei a participat și la tradiționala depunere de flori din Bosque del Recuerdo din Parcul Retiro, organi-zată în fiecare an de Asociația Victi-melor Terorismului.
Și Primăria Coslada a organi-zat un act de omagiu victimelor atentatelor de la 11 M. Douăzeci de persoane care locuiau în acest
municipiu au murit în masacrul terorist. Și anul acesta manifesta-rea, la care au participat, alături de rudele victimelor, primarul din Coslada, Ángel Viveros, echipa sa și președinta Asociației 11 M Afecta-dos del Terrorismo, Pilar Manjón, a avut loc la monumentul La Espiral de la Templanza, situat la intrarea în Recinto Ferial, în amintirea celor decedați în atentat.
Omagiul a început cu un moment de muzică clasică, apoi s-a citit un manifest instituțional, ce a fost urmat de un minut de tăcere și o ofrandă de flori.
Douăzeci și unu de elevi de la CEIP San Pablo, născuți în anul atentatelor, au dat drumul la ba-loane în amintirea victimelor din Coslada.
Sandra, Ana Isabel, Samuel, Glo-ria, John Jairo, Mariana, Kalina, Andriyan, José Luis, Rex, Sam, En-carna, Julia, Alois și Victoria sunt cele cincisprezece nume care au rămas în istoria municipiului Torre-jón. Cincisprezece nume ce aparțin unui număr de paisprezece victime și unui copil care nu a mai apucat să se nască…
Asociații, rude, vecini, Primăria, partide politice au participat la un emoționant act ce se repetă an de an.
S-a început cu un minut de tăce-re și s-a continuat cu o ofrandă de flori la baza monumentului victi-melor, situat în Plaza de España, în fața stației de tren de unde au ple-cat victimele atentelor de pe 11 M.
6
ÎN SPANIA
17.03 - 23.03.2016Denunțurile de violență de gen au crescut anul trecut. Au fost 353 pe zi
Denunțurile de violență de gen din judecătoriile pentru Violența asupra femeii au ajuns la 129.123 anul trecut, 365 pe zi, cu 1,9% mai mult decât în anul anterior (347), conform bilanțului Observatorului contra violenței de gen și domestice din Consiliul General al Puterii Judi-ciare, publicat pe 11 martie.
Analiza arată că în 2015 s-au pro-dus 15.321 de cazuri în care victima a benefi ciat de scutirea de la obligația legală de a declara, ce reprezintă 12% din totalul femeilor victime.
În totalul de denunțuri prezenta-te, apar 123.725 de femei ca victi-me ale violenței de gen, dintre care 70% (86.464) erau spaniole, iar 30% (37.261) erau spaniole.
Majoritatea denunțurilor (68,8%) au fost prezentate de victime față de 15,5%, care au rezultat din intervenția directă a Poliției și 11,3%, prin documentele medicale emise după consultarea leziunilor. 2,4% dintre denunțuri au fost prezentate
de rude ale victimelor, în timp ce cele înregistrate pe baza intervenției serviciilor sociale au reprezentat tot 2%.
Anul trecut serviciile judiciare au emis 24.679 de ordine de protecție dintre cele 41.757 care s-au solicitat, reprezentând 59,1%, cu puțin mai mult de un punct în creștere față de anul anterior.
Crește numărul ordinelor de protecție
Din totalul ordinelor de protecție solicitate în 2015, 36.292 au fost pre-zentate în judecătoriile de violență asupra femeii, cu 9% mai mult față de cele cerute în 2014 (33.167). S-au acordat 20.827, 57% dintre cele so-licitate, același procent ca și în anul anterior.
În 54% dintre cazuri, relația de pereche (soț sau relație afectivă) se menținea la momentul solicitării ordinului de protecție, în timp ce în 46% relația se terminase. 2% dintre femeile victime care au cerut ordin
de protecție au fost minore. După ordinele de protecție și măsurile de prevenire, în 2015 s-au adoptat 57.366 de măsuri pena-le, între care se remarcă ordinul de protecție (76,1% din cazuri), interzi-cerea comunicării (75,8%), suspen-darea deținerii și folosirii de arme (14,4%) și interzicerea revenirii în locul unde a avut loc agresiunea (8,7%).
Regimul de vizită și patria po-testad
În 2015 s-au luat 15.037 măsuri civile de prevenire pe durata pro-cesului penal, între care se remarcă suspendarea regimului de vizitare a minorilor, ce a crescut cu 28,8% (728 față de 565, în 2014); numărul cazu-rilor în care s-a suspendat patria
po-testad a crescut cu 50% (84 de cazuri
față de 56, în 2014); numărul decizi-ilor de anulare de guarda y custodia s-a mărit cu 13,4% (a fost acordată în 1.223 de procese față de 1.078, din anul anterior).
Observatorul atribuie această creștere a măsurilor civile acorda-te ultimelor reforme legislative și „creșterii activităților de pregătire continuă a judecătorilor în materie de violență de gen”.
Mai mulți minori în procese
Anul trecut judecătorii au dat 46.075 de sentințe penale în seg-mentul violenței de gen, dintre care 62,7% (28.870) au fost de condamnare, înregistrându-se o mărire de 1,5% față de numărul sentințelor cu condamnare date în 2014, care au reprezentat 61,2% din total, consolidându-se astfel creșterea ce se observase în 2014 față de procentul de sentințe cu condamnare din 2013.
Judecătorii pentru minori au ju-decat anul trecut 162 de minori pen-tru delicte din segmentul violenței contra femeii, cu 31 mai multe decât în 2014, și s-au luat măsuri în aproa-pe toate cazurile (90,1%).
Pe zone, Baleares cu 82,5 victime
la fi ecare 10.000 de femei, Canarias, cu 71,1, Murcia, cu 66,3, Comunidad Valenciana, cu 64,5, și Andalucía, cu 61,5, sunt comunitățile cu cea mai mare rată de victime ale violenței de gen, conform numărului denunțurilor
prezentate la instituțiile judiciare, în timp ce Galicia, cu o rată de 35,4, și Castilla y León și Navarra, cu rate în jur de 36,3, sunt comunitățile cu cel mai mic număr de femei victime ale violenței de gen.
Criza a avut impact diferit asupra salariilor în funcție de nivelul unde este angajatul. Procesul de devalo-rizare a salariilor, început în 2009, a fost mult mai intens în rândul lucră-torilor și al celor din posturile inter-mediare, unde s-au produs reduceri de salarii, decât în cazul persoane-lor din conducere, în al căror caz au fost măriri salariale în perioada menționată. Aceasta este una din-tre principalele concluzii ale
ana-Toate benzinăriile
din Madrid,
obligate
să aibă personal
Partidele din Asamblea de Madrid (PP, PSOE, Podemos și Ciudadanos) i-au cerut Guvernului autonom să solicite benzinăriilor să aibă cel puțin o persoană în serviciul clienților. În acest scop este nevoie să se modifi ce un decret cu privire la drepturile con-sumatorilor și utilizatorilor în serviciul de alimentare cu combustibil: „Toate instalațiile vor trebui să aibă, cât timp sunt deschise și în serviciu, cel puțin o persoană responsabilă, pregătită, conform legii, pentru serviciile care se oferă aici, pentru a se garanta exerci-tarea drepturilor recunoscute în pre-zentul decret”. De asemenea, se cere ca „persoanele cu dizabilități fi zice să fi e deservite de o persoană responsa-bilă de instalații”.
Legea de sprijin a întreprinzători-lor, din 2013, a relaxat condițiile pen-tru instalarea benzinăriilor și astfel au apărut stații fără personal. În prezent acestea reprezintă aproape 5% din to-talul benzinăriilor din Spania. Princi-palul avantaj al acestora este că vând combustibil mai ieftin decât benzină-riile obișnuite. De trei ani de zile sin-dicate, asociații de consumatori și din sector cer eliminarea acestora.
Această proposición no de ley a fost votată în unanimitate pe 11 martie.
lizei Evoluția salarială 2007-2015, realizată de grupul ICSA și școala de afaceri EADA, pe baza a 80.000 de date despre remunerații primite în firme publice și private între iulie 2014 și iulie 2015.
În 2009 salariul mediu al unui lu-crător era de 22.762 de euro brut. Acesta a înregistrat patru ani con-secutivi de reduceri, ajungând la 21.307 de euro în 2013, cu 6,4% mai puțin. Cei doi ani care au urmat au
Diferența salarială între șefi
și angajați a crescut în criză
lăsat o reducere salarială de 1,2%. În 2015 remunerația medie a fost de 22.509 euro (cu 253 euro mai puțin pe an).
Salariul unui lucrător a scăzut cu 253 de euro pe an; cel al unui șef a crescut la 5.010 euro
O direcție diferită au luat salari-ile celor din conducere. În 2009, retribuția medie era de 73.595 de euro, iar în perioada 2010-2015, în doi a scăzut, iar în patru a crescut,
ajungând în 2015 la 78.605 euro, fi-ind vorba de o urcare de 6,8%. Șefii au fost singurul dintre cele trei colective analizate în rândul cărora salariile au crescut. Și posturile in-termediare au înregistrat o scădere de 1,6% între 2009 și 2014, în care remunerația medie s-a redus de la 38.394 de euro la 37.799. În rândul șefilor, cei din industrie și bănci și-au văzut crescând susținut salariile din 2009, terminând anul trecut cu o medie de 82.604 de euro pentru cei din bănci și 81.849 pen-tru cei din industrie. La capătul opus sunt cei din comerț și construcții, cu 74.610, respectiv 72.476 de euro pe an, ambele remunerații peste 2009. În cazul lucrătorilor, activitățile cele mai prejudiciate de criză au fost
comerțul și turismul, unde salariile au scăzut cu 6,2% față de 2009, fi-ind de 17.830 euro, departe de me-dia de 22.509 euro. Cea mai mare reducere a fost în rândul salariaților din construcții, unde salariul mediu a scăzut de la 23.000 la 21.193 de euro.
În afara Madridului și a comunității Cataluña, regiunile cu cea mai mare activitate și unde salariile șefilor sunt cele mai mari (83.173 și 80.358 euro), sunt alte nouă comunități unde remunerațiile oscilează între 77.000 și 74.600 de euro. Nu este situația lucrătorilor, în al căror caz sunt doar patru regiuni (Navarra, Madrid, País Vasco și Cataluña) pes-te medie (22.509) și alpes-te zece sub 20.000 de euro.
7
ACTUALITATE
17.03 - 23.03.2016
Ministrul delegat pentru relațiile cu românii de
pretutindeni, Dan Stoenescu:
„Sper să continuați în același ritm, informând cu
seriozitate și promptitudine comunitatea noastră
numeroasă din Spania”
Și ministrul delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, ne-a felicitat cu ocazia publicării numărului 500 al săptămânalului Noi în Spania, alături de ambasadorul României, Ion Vîlcu; consilierul pe Probleme de muncă și sociale din Ambasadă, Cristina Florea; preotul Teofil Moldovan,
de la Parohia „Prea Sfânta Fecioară Maria”; deputatul pentru diaspora Aurelian Mihai; Asociaţia Hispano-Română din Provincia Cuenca; un cititor fidel, Dan Popescu, ale căror mesaje le-am publicat săptămâna trecută. „Este o performanță ca săptămânal, timp de 11 ani, în mâi-nile românilor din Spania să ajungă
o ediție a publicației Noi în Spania. Felicitări întregii echipe pentru perseverență și determinare! Sper să continuați în același ritm, infor-mând cu seriozitate și promptitudi-ne comunitatea noastră numeroasă din Spania. La mulţi ani! La mai mul-te apariţii!”, ne-a transmis ministrul Dan Stoenescu.
Am putea accesa deciziile instanţelor
din Uniunea Europeană on-line
Românii vor putea accesa on-line deciziile instanţelor din Uniunea Eu-ropeană (UE) după ce va fi pus în apli-care sistemul ECLI, o platformă apli-care va asigura accesul gratuit al românilor la hotărârile judecătorești.
Sistemul ECLI este una dintre măsu-rile care au ca scop o mai bună infor-mare a românilor în ceea ce privește activitatea sistemului judiciar.
„Suntem la început în defi nirea no-ţiunii de justiţie deschisă în România. Procesele, instanţele trebuie să fi e mai transparente, deschise, să asigure ac-cesul publicului la activitatea instanţei. Asta presupune fi lmarea unor procese, publicarea unor decizii ale instanţelor, vizite în instanţă pentru public, lecţii
de educaţie juridică în școli”, a decla-rat Adrian Baboi-Stroe, secretar de stat în Ministerul Justiţiei la conferinţa Open Justice, care a avut loc la Palatul Parlamentului, acesta precizând și că informațiile cele mai căutate în prezent, în mediul on-line, sunt cele despre ac-tele de corupţie. În România sistemul ECLI este în curs de implementare.
Pe portalul ECLI, lansat în octombrie 2015, românii vor putea
găsi toate hotărârile ju-decătorești ale instanţe-lor din statele membre UE care sunt afi liate la sistem. Hotărârile in-stanţelor europene care sunt publicate aici pot fi
găsite în mai multe limbi.
Conferinţa Open Justice face parte din Săptămâna Guvernării Deschise, eveniment sub egida Cancelariei Pri-mului-Ministru, care a avut loc în Bu-curești în perioada 5-11 martie 2016. Săptămâna Guvernării Deschise a vizat transparentizarea activităţii instituţii-lor publice și creșterea participării pu-blicului la actul de guvernare.
Est-europenii, acuzați de concurență
neloială pe piața muncii din UE
Comisarul european pentru ocuparea forței de muncă, Marianne Thyssen, a prezentat, la Bruxelles, o serie de propuneri pentru combaterea dumpingul social în Uniunea Eu-ropeană, care au la baza principiul „pentru muncă egală, salariu egal”, informează AFP, preluată de Agerpres.Pachetul de măsuri propus vizează o revizuire a normelor ce se aplică lucrătorilor din-tr-o țară a UE detașați temporar îndin-tr-o altă țară a UE. Astfel de lucrători sunt în general est-europeni veniți să lucreze pe salarii foarte mici în statele vest-europene, motiv pen-tru care sunt acuzați de concurență neloială pe piața muncii.
De aceea, sunt multe voci venite din statele dezvoltate ale blocului comunitar care cri-tică faptul că lucrătorii est-europeni distorsionează piața muncii în vestul Europei, unde vin să muncească pe salarii mici în agricultură, abatoare sau pe șantiere.
Conform unei surse europene, primul principiu al inițiativei pre-zentate marți colegiului comisari-lor este „pentru muncă egală, sa-lariu egal la același loc de muncă”, ceea ce înseamnă că, de exemplu, un est-european venit să lucreze într-o țară din vestul Europei ar trebui să fi e plătit la fel ca un localnic angajat pentru aceeași activitate.
Un al doilea principiu va fi acela că detașarea unui lucrător într-o altă țară a UE poate dura cel mult doi ani, legislația europeană actuală fi ind neclară la acest capitol.
Inițiativa comisarului Thyssen survine după ce Germania și Franța au cerut în luna ia-nuarie o înăsprire a normelor privind detașarea lucrătorilor, cele două țări reușind să atragă de partea lor Austria, Belgia, Olanda, Luxemburg și Suedia.
Conform datelor Comisiei Europene, în anul 2014 pe ansamblul Uniunii Europene erau 1,92 de milioane de lucrători detașați, cu 44,4% mai mulți față de anul 2010. Ast-fel de lucrători au de obicei contracte a căror durată medie este de sub patru luni. Cei mai mulți lucrători detașați erau înregistrați în 2014 în Germania (peste 400.000), Franța (puțin sub 200.000) și Belgia (circa 160.000).
Deputatul Aurelian Mihai a propus să
se majoreze valabilitatea pașapoartelor
Deputatul pentru Di-aspora Aurelian Mihai a susținut de la tribuna Ca-merei Deputaților proiec-tul de modifi care a Legii 248/2005, care, dacă ar fi fost aprobat, ar fi adus o contribuție majoră cu privire la valabilitatea documentelor de stare civilă pentru cetățenii ro-mâni. „Dată fi ind prezența numeroasă în afara granițelor țării a milioane de români, dar și adapta-rea la reglementările în materie pentru cetățenii Uniunii Europene, prin propunerea legislativă am încercat să aduc în discuție necesitatea prelungirii valabilității pașapoartelor simple electronice la zece ani pentru cetățenii între 18-70 de ani și valabilitate permanentă pentru cetățenii români de peste 70 de ani”, a comunicat parlamentarul.
„Țin să adaug că valabilitatea de zece ani a pașapoartelor este deja o realitate pentru cetățenii anumitor state precum Spania, Italia, Franța sau Germania, țări unde se afl ă nu-meroase comunități de români, iar în atare condiții ar fi necesar ca deputații majorității parlamentare, în mare parte socialiști, să înțeleagă demersul ca pe unul pertinent, de bun-simț, care nu ar fi adus doar un benefi ciu cetățenilor români în ansamblu.
Propunerea legislativă a fost semnată în număr mare de parlamentari ai grupurilor PNL, un parlamentar PSD, DP și altul din partea PC-PLR și susținută majoritar de către PNL si neafi liați, dar nu a întrunit numărul de voturi care ar fi asigurat adoptarea propu-nerii legislative”, a informat Aurelian Mihai, deputat PNL Diaspora.
Mașinile de Poliție, comisariate mobile
Mașina de Poliție conectată, un proiect pionier la nivel internațional, include ultima tehnologie pentru a ușura munca agenților și pentru a îmbunătăți siguranța cetățenilor. Proiectul, prezentat recent în Salonul Internațional pentru Securitate, are deja șapte mașini de Poliție conectate și care circulă în faza pilot în provinciile Madrid, Zaragoza și Valencia.
Compania Ficosa, care oferă soluții pentru securitate, efi ciență și conectivitate cu un ridicat conținut tehnologic pentru industrie, construiește mașina de Poliție conectată, un automobil echipat cu tehnologia cea mai avansată ce transformă mașinile de Poliție în comisariate mobile.
Mașina patrulă încorporează diferite soluții dotate cu ultima tehnologie. Bordul aces-tui automobil are un calculator portabil cu ecran tactil, robust, ce suportă condiții ad-verse precum ploaia sau căldura extremă. Conexiunea 3G și 4G permite ca dispozitivul să trimită și să primească, în timp real, imagini și materiale video, de la automobil către comisariat și invers.
Printr-un sistem automat de lectură de numere de înmatriculare, agenții pot să de-tecteze dacă autovehiculele din jur au fost furate sau sunt pe liste cu persoane sub ur-mărire.
Această mașină inteligentă are și trei camere de supraveghere, situate în față, în in-terior și în partea din spate. Camerele pot înregistra orice activitate ce se întâmplă în unghiul lor de supraveghere și le permit agenților să trimită un semnal de alarmă în cazul în care detectează orice situație anormală.
După perioada de probă se prevede să circule în toată Spania între 150 și 200 de mașini patrulă conectate.
14
8
SOCIETATE
17.03 - 23.03.2016Sfaturi pentru a lupta împotriva hărțuirii la școală sau pe internet
Hărțuirea la școală înseamnă violență. Înseamnă să-i faci rău unui coleg sau unei colege intenționat și în mod repe-tat, să-i pui porecle, să îl/o insulți, să îi trimiți mesaje de amenințare, să trimiți fotografi i făcute cu mobilul, e-mail-uri sau să răspândești zvonuri. Mulți copii și tineri se confruntă cu situații de acest gen în unitatea lor de învățământ și în exteriorul ei. Toți avem responsabili-tatea să eradicăm această plagă, nu putem să tăcem, bullying (hărțuirea la școală) nu este un joc, nu poate fi jus-tifi cat.
Save the Children a publicat câteva sfaturi pentru elevi, părinți și profesori, cele trei colective implicate cel mai des în cazurile de bullying și ciberbullying.
SFATURI PENTRU PĂRINȚI ÎN FAȚA HĂRȚUIRII LA ȘCOALĂ
Este greu să afl ăm de ce uneori copiii noștri nu vor să meargă la școală, dar sunt semnale care pot să ne ajute să ne alarmăm în fața riscului ca ei să fi e hărțuiți de colegi.
Hărțuirea la școală și hărțuirea prin internet sunt forme de violență ce au consecințe negative în dezvoltarea co-piilor, în starea lor de bine și exercitarea drepturilor lor. Violența față de copii se defi nește drept o acțiune sau omitere ce face rău și are loc într-o situație de lipsă de apărare sau dezechilibru de putere.
Pentru a-i ajuta pe părinți în fața unui posibil caz de hărțuire pe care l-ar pu-tea suferi copiii lor și pentru ca aceștia să îi ajute să treacă peste acest lucru, Save the Children oferă câteva sfaturi:
1. Observați copilul. Fiți atent(ă) la schimbările de dispoziție și de compor-tament, motivația către studiu, apariția frecventă a unor afecțiuni ușoare pre-cum durerea de stomac sau de cap.
2. Ascultați-l și vorbiți cu el. Copiii nu mint aproape niciodată pe aces-te aces-teme. Esaces-te important să îl ascultați când vă spune ce i s-a întâmplat și cum se simte, fără să îl judecați.
3. Păstrați-vă calmul. Este impor-tant să fi ți calm și să aveți o atitudine de înțelegere și atenție, transmițând siguranță și liniște.
4. Spuneți-i că nu este vinovat(ă)
de nimic. Toți avem dreptul să fi m
protejați de orice formă de violență și să fi m tratați cu respect.
5. Întăriți-i respectul de sine. Ajutați-vă copilul să își descopere capacitățile, abilitățile și să vadă efortul semnifi cativ pe care l-a făcut cerând ajutor.
6. Comunicați situația școlii. Este important ca școala să știe situația, să se mențină o comunicare continuă și să se colaboreze.
7. Dați-i oportunitatea să își
extin-dă grupul de prieteni. Activitățile din
afara școlii îi dau oportunitatea să se
relaționeze cu alți copii de vârsta sa. 8. Mențineți o bună comunicare
bazată de încredere. Datorită acesteia
va veni la dvs. dacă va primi un mesaj care îl/o va face să se simtă neplăcut.
9. Recomandați-i copilului dvs. să
nu răspundă la agresiuni, iar în cazul în care bănuiți că există o situație de hărțuire pe internet, să păstreze me-sajele ca dovadă, să îl blocheze pe cel care i le trimite sau să denunțe cazul împreună cu dvs.
Când situațiile de hărțuire la școală sau prin internet ajung să fi e grave, puteți informa cu privire la caz mer-gând la instituții precum Fiscalía, Poliția sau Guardia Civil.
ÎNDEMNURI PENTRU ELEVI ÎN CEEA CE PRIVEȘTE HĂRȚUIREA LA ȘCOALĂ
Nu este ușor să te confrunți cu o situație precum cele de mai sus, iar cel mai bine este ca adulții, profesorii, părinții să fi e atenți la schimbările din comportamentul copiilor.
Pentru a-i sprijini în acest proces, iată câteva sfaturi oferite de Save the Chil-dren:
Dacă observi că un coleg sau o cole-gă hărțuiește un alt copil:
t1PBUF́JFGSJDNJÔOGB́BVOFJBTUGFMEF situații, dar acționează!
t %BDNJ WF[J DNJ TJOHVS OV QṔJ TNJ GSÉ nezi acel comportament, cere ajutorul unui adult! Asta nu înseamnă să pârăști,
Lucrătorii pe cont propriu își pot degreva cheltuielile pentru utilități
Torrejón de Ardoz, C/ Oxigeno, 12
ALIMENTACIÓN CASA DARIUS
Covrigi calzi,
pâine rotundă,
franzelă
Salamuri,
afumături,
brânzeturi
Rădăcină de
hrean, păstârnac,
leuștean proaspăt
înseamnă să fi i solidar cu cineva care nevoie.
t 4QSJKJONJ DPMFHVMDPMFHB DBSF FTUF hărțuit/ă! Nimeni nu merită să fi e tratat rău!
Dacă agresezi un coleg sau o colegă: t·OUSFBCNJUF$FTFÔOUÉNQMNJDVNJOF De ce îmi place sau mă simt mai puter-OJDDÉOEEFSBOKF[BMUFQFSTPBOF
t(ÉOEFǷUFUFDVNTFTJNUFQFSTPBOB căreia îi faci rău.
t7PSCFǷUFEFTQSFDF́JTFÔOUÉNQMNJDV un adult, cu cineva care să te asculte și să te ajute.
t$POUSPMFB[NJ́JFNṔJJMFQFOUSVBOV fi controlat tu de ele. Violența nu este o modalitate bună de a răspunde.
t·OGB́BTJUVB́JJMPSDBSFOVỐJQMBDTBV te supără:
- Depărtează-te de acea persoană! - Respiră adânc de câteva ori! - Imaginează-ți că enervarea se trans-formă într-o hârtie și o arunci la coș.
Când te vei simți mai calm, vei fi câștigat timp pentru a te gândi la ce s-a întâmplat și atunci vei fi pregătit(ă) să vorbește cu acea persoană.
Dacă un coleg/o colegă îți face rău de multe ori și de mai mult timp:
t&TUFQPTJCJMTNJUFTJŃJUSJTU NJ TNJỐJ fi e frică, rușine, să te simți vinovat(ă), pentru că suferi o nedreptate.
t4NJOVUBDJ%BDNJFYJTUNJDFWBDBSFỐJ face rău, să nu taci! Să vorbești despre
acel lucru nu înseamnă să pârăști, ci să ceri respectul pe care îl merităm cu toții.
t 4QVOFMF QNJSJÓJMPS TBV VOVJ BEVMU de încredere. Este important să spui profesorilor ce ți se întâmplă.
t ·ODFBSDNJ TNJ OV öJ TJOHVS NJ ǷJ FWJUNJ situațiile sau locurile ce pot să fi e ris-cante.
t/VSNJTQVOEFÔOBDFMBǷJNPE BEJDNJ agresând!
Toți merităm să fi m protejați de orice formă de violență și să fi m tratați cu res-pect. Ce trebuie să facem într-un caz
de hărțuire pe internet?
- Dacă suferi un atac sau agresiune, nu răspunde!
- Păstrează mesajele ca dovadă! No trebuie să le deschizi.
- Blochează-l pe cel care ți le-a trimis! - Spune-le părinților, profesorilor, unui adult în care ai încredere!
- Pe paginile web sau pe serviciile de internet se poate pune un denunț. Pe toate rețelele sociale poți face clic pe butonul pentru denunț.
- Poți și să scrii Poliției sau celor de la Guardia Civil pentru a le cere informații ori să denunți: www.gdt.guardiacivil.es, www.policia.es
Mai multe informații, pe https:// www.savethechildren.es/consejos-pa- ra-luchar-contra-el-bullying-y-ciber-bullying.
Este foarte complex să demonstrezi deductibilitatea cheltuielilor pentru utilități când îți exerciți activitatea în-tr-o parte din locuință. Până în toam-na anului trecut se puteau deduce doar IBI, asigurarea, comunitatea de vecini și amortizarea, întotdeauna proporțional cu metrii pătrați folosiți pentru desfășurarea activității. Cheltu-ielile care nu erau individualizabile nu se puteau deduce, adică practic niciuna dintre utilități (lumină, apă, gaz, tele-fon, internet).
Mai multe TEAR (Tribunal Económico Administrativo Regional) au dat uneori hotărâri în favoarea lucrătorilor pe cont propriu în această privință, însă acestea nu erau valabile pentru Fisc. Însă la un moment dat chiar Hacienda a solicitat o consultare pentru TEAC (Tribunal Económico Administrativo Central) pentru a se unifi ca criteriul despre ce trebuie făcut în ceea ce privește cheltu-ielile locuinței.
Pe 10 septembrie anul trecut TEAC a informat că nu este de acord cu Hacien-da în ceea ce privește această deducere a cheltuielilor pentru utilități, decla-rând că lucrătorul pe cont propriu are dreptul să își deducă aceste cheltuieli. Prin această rezoluție, se permite lucră-torului să își deducă în IRPF cheltuieli-le pentru utilități și cecheltuieli-le relaționate cu locuința.
Neclarități
Înainte de decizia TEAC era clar că pu-teai să deduci din IRPF cheltuielile rezul-tate din faptul că ești titular al locuinței (asociație, IBI, asigurare, amortizare), stabilită în funcție de numărul de metri
pătrați ce se folosesc din locuință, însă acum apar unele neclarități.
Chiar dacă s-a făcut acest pas în față în favoarea lucrătorilor pe cont propriu, continuă să fi e complex să se stabilească ce parte din utilitate se folosește pentru uz personal și care pentru cel profesional. De fapt, chiar TEAC recunoaște că nu există o regulă care să permită să se diferențieze par-tea profesională de cea personală, de exemplu, în ceea ce privește consumul de energie electrică.
Cum Hacienda nu a informat cum se poate demonstra câte ore se lucrează și cum se poate face diferența între chel-tuielile pentru latura profesională și cele personale fără a fi nevoie de două contoare (cum stabilise la început Hacienda), există o for-mulă matematică conform căre-ia, în funcție de zile lucrate, ore și procentul folosit din locuință, se poate obține procentul total de
cheltuieli ce se pot deduce din fi ecare factură.
Să luăm un exemplu: Să presupunem că aveți o cheltuială lunară în utilități de 100 de euro pentru toată locuința; dacă folosiți 20% din locuință pentru activi-tatea profesională scoatem 20 de euro pentru cheltuieli, dar acești 20 de euro sunt pentru cele șapte zile din săptămâ-nă, în mod curent sunt cinci zile lucră-toare, de aceea 20 se împarte la 7 și se înmulțește cu 5, obținându-se un total de 14,28 euro dacă ați munci 24 de ore; dacă presupunem că lucrați o normă întreagă (opt ore), vom împărți suma obținută la 3, ieșind 4,76 euro pe lună. Deci, în cazul în care cheltuielile dvs. sunt de 100 de euro pe lună în utilități, v-ar corespunde o deducere de 4,76% din total, afectând o locuință care ar co-respunde unui 20% din suprafața totală a locuinței.
Fiscul a răspuns pe pagina sa web la întrebarea „Sunt deductibile pentru stabilirea randamentului net al unei activități economice în estimarea di-rectă cheltuielile pentru utilități cores-punzătoare locuinței obișnuite (apă, MVNJONJ HB[ UFMFGPOFUD w
Răspunsul este: La stabilirea
chel-tuielilor randamentului unei activități economice se ține cont de principiul corelării veniturilor și cheltuielilor, astfel încât vor fi deductibile doar cele pentru care se prezintă documente cu privire la producerea lor în cadrul acesteia.
În cazul destinării parțiale a locuinței obișnuite, nu există pentru cheltuielile de utilități (apă, lumină, gaz, încălzire, telefon etc.) o regulă care să permită să se stabilească ce parte este folosită pentru scopuri particulare și care pen-tru desfășurarea activității economice, motiv pentru care, urmându-se regu-la corelării veniturilor și cheltuielilor pentru stabilirea randamentului net al activității economice, se poate admite doar deducerea cheltuielilor dacă le-gătura lor cu obținerea veniturilor este dovedită de cel care plătește impozitul, ținându-se cont, în orice caz, de natura activității desfășurate.
Doar proporția în funcție de me-trii pătrați ai locuinței folosiți pentru desfășurarea activității nu ar servi, dar ar putea să se folosească un criteriu combinat de metri pătrați cu zile lucră-toare folosite pentru activitate și orele în care se exercită activitatea în cauză în imobil.
AFACEREA MEA
17.03 - 23.03.2016
9
„I-am dat o nouă viață acestui restaurant”
„Este important cum percepi totul. Când mi s-a părut o afacere interesan-tă, am studiat-o. Dacă am considerat ceva rentabil, convenabil, m-am bă-gat. Dar nu ai cum să știi de la înce-put dacă o afacere o să meargă sau nu, totul este să te cunoști, să știi de ce ești în stare, unde poți să ajungi. Am înfruntat mai multe greutăți, în Spania am trăit și timpuri bune, și perioade grele, și nu m-a speriat nici-odată timpul. Să zic: e criză, nu-i criză, e mai grea, e mai ușoară... Important este ce fac eu. Eu cred că o afacere tre-buie analizată, dar totuși nu e bine să te gândești prea mult. E ca și cum ai vedea că e frig afară și ți-ar fi frică să ieși… Economia Spaniei merge, banii sunt aici, dar nu îi scoate lumea. Vede praful care-i afară, zice: «unde mă duc eu?», «uite ce-i acolo!». Eu niciodată nu m-am uitat afară… Unde mă duc eu să investesc atât, că uite ce praf e afară…”, spune Daniel Mănăstireanu.
A trecut un an de când are restau-rantul Curba și îi merge bine. De cinci ani are o fabrică de gheață, a ajuns să aibă circa 3.000 de clienți. Sunt doar două dintre dovezile care arată că are fl er în afaceri.
„Am mai avut un restaurant în Ge-tafe și unul în Fuenlabrada. Cu ele eu și soția, Elena, ne-am făcut intrarea în lumea afacerilor, cu toate că ne price-pem, venind din familii care au avut întotdeauna negoțuri”, adaugă.
Cum merge restaurantul Curba la un an de la preluarea sa de către fa-milia Mănăstireanu? „Bine. Am avut mereu nunți, botezuri. Lumea este mulțumită, ne sună clienți noi… Din martie anul trecut și până acum toate sfârșiturile de săptămână le-am avut ocupate. Seriozitatea cu care lucrăm, calitatea serviciilor și produselor noas-tre atrag clienții”, spune.
Este o afacere în familie, fi ecare con-tribuie la bunul său mers. „Bucătărese sunt mama mea și soacra, chelnerițe sunt soția și sora mea, care face și decorațiile. Iar cumnatul este barman. Când avem evenimente mari, ne ajută și o cumătră… De aceea se trage mai bine”, explică tânărul.
Cei care doresc să aibă toate ser-viciile de care este nevoie la un eve-niment le găsesc la acest restaurant.
„Lumea vrea să găsească totul la un loc. Să nu trebuiască să umble după muzică, după tort. Noi oferim tot: și aranjamente, și tortul, și lăutarii, și fo-tografi i. Este un avantaj. Când reușești să îi vinzi unui client toate serviciile de
care are nevoie înseamnă că faci totul bine, ești satisfăcut că i-ai oferit servi-cii complete”.
Daniel ține să precizeze că „noi re-comandăm lăutarii, dar ei vorbesc cu clientul, își vând singuri produsul”. „Avem grijă să recomandăm formații bune, pentru că, deși ei se pot înțelege separat, restaurantul este asociat cu lăutarii. De aceea încerc să fi u și eu la acord, îi explic clientului că, pentru ca lucrurile să iasă bine, trebuie să se stabilească de la început care va fi programul, câte cântece vor fi dintr-o zonă, câte din alta… Lucrurile trebuie hotărâte clar de la început”, adaugă.
Oferă la el în restaurant ceea ce i-ar plăcea să fi e când merge la o nuntă, la un botez și vrea să se simtă bine. „Chiar dacă lucrurile merg bine, sunt întotdeauna cu «antenele» ridica-te pentru a le face și mai bine. Sunt
deschis la sfaturi, după fi ecare botez, nuntă pe care le organizăm cerem pă-rerea clienților, îi întrebăm dacă sunt mulțumiți…”.
Restaurantul are o capacitate de 110 persoane, pentru nunți și bote-zuri. Când sunt aniversări, când nu trebuie pusă masa familiei și a nașilor, au fost și 160 de persoane.
„Pe lângă nunți și botezuri organi-zăm și Revelion, petrecerea de Paști, de Crăciun, tot ce vrea clientul care caută un local unde să le ofere celor dragi o petrecere pe cinste. Și cred că ne facem treaba bine, pentru că avem atât clienți care au afl at de noi din
publicitate, cât și care au fost la o altă petrecere în restaurantul nostru, le-au plăcut mâncarea, servirea, muzica, fo-tografi ile… Ne-au contactat deciși să colaboreze cu noi. Ne bucurăm când vedem că vin la noi hotărâți, pentru
că nu uităm că prin publicitate faci cli-entul să vină până la ușă, ca să-l con-vingi să intre depinde de tine”, spune tânărul.
Restaurantul Curba este situat în poligonul industrial Wells, în Huma-nes de Madrid, pe strada Atenas, 1. „Legătura cea mai de aproape este M 506, se afl ă la 200 de metri de noi, e șoseaua care unește Móstoles cu Pin-to. Și de-acolo e perpendiculara care merge din Fuenlabrada în Humanes”, explică.
Daniel și Elena au preluat acest restaurant. „Numele localului a fost pus acum 47 de ani. Include și un bar,
despre care aș putea spune că l-am preluat împreună cu clienții, care sunt lucrătorii din poligonul indus-trial Wells. De luni până vineri merge barul, clienții români vin mai ales la sfârșit de săptămână”, explică.
Au avut clienți obișnuiți să vină de ani de zile la același bar ca să-și bea cafeaua. Însă le-au dat o nouă viață atât localului, cât și barului. „I-am dat o nouă viață acestui restaurant. L-am renovat total, am îmbogățit meniul, în zilele lucrătoare oferim platos
com-binados. Cineva care lucrează opt ore
într-o fabrică nu bea doar o cafea pe zi…”
De la 17 ani a intrat Daniel în afa-ceri, când și-a deschis o fi rmă de construcții. „Sunt de 16 ani în Spania, am venit singur, la un prieten, la măs-line. Apoi mi-am adus toată familia – părinții, sora. Pe soția mea am cunos-cut-o aici, copiii ni s-au născut aici”, spune. „După măsline am început să muncesc în construcții. Trei ani am lucrat în diferite fi rme, după aceea am început pe cont propriu. Erau o mulțime de lucrări…
Când sectorul construcțiilor a înce-put să se clatine, m-am angajat într-o fi rmă, unde am fost șef de echipă trei-patru ani. Apoi mi-am deschis un magazin românesc în Aluche. După doi ani cineva care distribuia gheață mi-a propus să mă asociez cu el. Era 2011. Baza noastră a fost gheața, și acum avem fabrica. Una dintre ma-rile descoperiri ale mele în afaceri a fost gheața, a dat cele mai frumoase rezultate. Distribuim către aproxima-tiv 3.000 de magazine ale chinezilor. În vara anului 2012 am ieșit a doua fi rmă de distribuție de gheață din Ma-drid, din 48.
Firma care a ieșit pe primul loc avea o vechime de 24 de ani”, explică.
După părerea sa, întreprinzător te naști sau te faci? „Mă consult cu lumea, când am o idee întreb mai multe persoane de încredere. Într-un procent de 80-90 știi care va fi răspun-sul, dar vrei să auzi variante, să faci comparații. E bine să asculți mai mul-te păreri, pentru ca tu după aceea să le prelucrezi. Chiar dacă am spirit în-treprinzător, mereu învăț”.
Ana-Maria Cornilă
