Estimando el uso que se hace del sistema financiero a partir de

'Would have been' or 'should have been' is expressed by simply adding fost to the conditional ('would have') forms. Thus:

ai fi fericit you would be happy becomes

ai fi fost fericit you would have been happy In the dialogue we meet the adjective in the feminine:

ai fi fost fericită

These forms are known as past conditional forms.

The past conditional of a pleca is:

aş fi plecat I would/should have left ai fi plecat

ar fi plecat

am fi plecat aţi fi plecat ar fi plecat

and that of a fi is:

aş fi fost I would/should have been ai fi fost

ar fi fost Other examples:

Ar fi fost grozav

It would have been great Noi am fi fost criticaţi

We would have been criticised Tu ai fi fost prost să . . .

You would have been silly to . . . Dacă am fi avut bani am fi mers la mare

am fi fost aţi fi fost ar fi fost

It we had had enough money we would have gone to the seaside

I-am fi trimis cartea dacă am fi putut s-o găsim

We would have sent him/her the book if we could have found it

Ar fi fost mai bine dacă nu s-ar fi dus acolo It would have been better if he had not gone there

In colloquial speech the past conditional is often replaced by the imperfect tense:

Era mai bine dacă nu se ducea acolo

It would have been better if he had not gone there Reading

al

U n vis

Andreea îi scrie o scrisoare prietenei ei Mihaela şi îi povesteşte un vis interesant pe care l-a avut azi-noapte

Draga mea Mihaela,

Vreau să-ţi povestesc visul de azi-noapte, repede, înainte să-I uit.

Se făcea că eram împreună cu tine într-un oraş necunoscut.

Mergeam pe o stradă plină de lume, spre un castel ce se zărea pe Un deal, printre copaci. Dintr-o dată s-a făcut întuneric beznă. Tu mă trăgeai disperată de mână şi îmi spuneai să ne grăbim că vine

1 79

o furtună mare. Eu încercam să te calmez şi mă opune am ţie, mergând înapoi, înspre centrul oraşului. Deodată m-am uitat în jur şi am văzut că nu mai era nimeni pe stradă. Mi s-a făcut frică. Te­

am strigat dar tu nu mă auzeai, mergeai în sus pe deal înspre castel.

Aveai o pelerină de ploaie gri deschis şi nişte cizme de cauciuc roşii. În spatele meu am auzit o voce. M-am întors şi am văzut un copil drăguţ, care avea nişte cârlionţi superbi, ca de aur. Plângea.

L-am întrebat unde locuia şi mi-a răspuns într-o limbă pe care nu o cunoşteam. Îmi aducea aminte de un înger văzut într-o biserică din Moldova. Copilul m-a luat de mână şi m-a condus printr-un pasaj îngust într-o curte cu dale de piatră. Curtea ducea la o serie de apartamente mici şi întunecoase unde locuiau femei bătrâne şi zbârcite. Am intrat într-un apartament unde pe pat zăcea o femeie tânără şi slabă. Părea foarte bolnavă. Camera era plină de cutii goale de medicamente, unele rupte, altele aşezate frumos de-a lungul peretelui. Copilul lua câte o cutie şi mi-o întindea. Eu le luam pe rând din mâna lui şi încercam să citesc numele medica­

mentelor. La început nu înţelegeam nimic, dar după 3-4 încercări, cuvintele au început să prindă sens. În loc de numele medica­

mentelor, citeam câte o mică poezie scrisă pe fiecare dintre aceste

cutii. Mă uitam cu uimire când la copil când la femeie. Mă întrebam dacă cei doi se cunosc. Nu păreau să fie apropiaţi.

La un moment dat am auzit un strigăt ascuţit care venea din afara curţii, de undeva de pe stradă. Am ieşit în fugă şi te-am văzut pe tine în mijlocul unui grup de oameni. Te-a lovit o maşină. Stăteai în picioare şi spuneai că te doare tare capul. Nu m-ai recunoscut.

Te-am strigat pe nume şi tu te-ai uitat la mine uimită. Apoi a venit

o ambulanţă şi din ea a ieşit un doctor. Era Mircea, vecinul tău din copilărie. V-aţi îmbrăţişat şi aţi plecat împreună cu ambulanţa.

Am încercat să aflu unde te ducea, dar nimeni nu părea să înţeleagă ce spun. Oamenii păreau să joace un joc de noroc. Era multă lume în jur şi oamenii râde au când îi întrebam ce s-a întâmplat. Unul mi-a spus: 'Doamnă, poate aţi visat că a fost un accident cu o femeie aici. Suntem aici de azi dimineaţă şi nu am auzit nimic. Poate sunteţi surmenată. Mergeţi la un doctor.'

Am plecat încet înspre castel.

Pe urmă m-am trezit brusc. Suna telefonul. Era Mircea, vecinul tău care mi-a spus că vine în vizită la noi mâine după-masă.

Vrei să-i povestesc şi lui visul? El chiar e medic, nu?

Te rog scrie-mi ce crezi despre visul ăsta nenorocit.

Te pup, Andreea

Vocabulary

ambulanţă, arnbulanee a se apropia to eorne closer

ambulanţe f ascuţit, ascuţită, sharp

a aşeza to Iay ascuţiţi, ascuţite

aur gold bătrân, bătrână, old

beznă piteh dark bătrâni, bătrâne

bolnav, ^bolnavă, ill cârlionţ, hair euris

bolnavi, bolnave cârlionţi m.

cizmă, cizme de Wellingtons a conduce to Iead,

cauciuc f to drive

copac, copaci m. tree copilărie, copilării f ehiIdhood curte, curţi f yard cutie, cutii f box deal, dealuri n. hill furtună, furtuni f storrn gol, goală, goi, ernpty a Îmbrăţişa to hug

goale Încercare, attempt

inger, Îngeri m. angei Încercări f

1 8 1

Îngust, Îngustă, narrow Întunecos,

Înguşti, Înguste Întunecoasă,

Întuneric darkness Întunecoşi,

joc, jocuri f game Întunecoase

a se juca to play a lovi

medic, medici m. doctor medicament,

necunoscut, unknown medicamente ^n.

necunoscută, nenorocit,

necunoscuţi, nenorociţi m.

necunoscute noroc

uimire f. amazement surmenaţi,

a uita to forget surmenate

a zăcea to lie in bed a zări zbârcit, zbârcită, wrinkled

zbârciţi,

This tense, denoting a con tinu ing or repeated action ar state in the past, is known as the imperfect. Thus the imperfect form făcea could be translated 'he/she was doing', 'he/she used to do', or 'he kept on doing', depending on the context. The imperfect is formed by suffixing a series of stressed endings to the infinitive.

To infinitives of the first and second conjugations, for example, are added the endings:

-m -m

-i ^-ţi

(no suffix) -u